Din cuprinsul articolului
Profesorul de origine română Alexander Niculescu a dezvoltat în SUA primul test de sânge care identifică şi măsoară anxietatea.
O descoperire cu adevărat revoluţionară a unui om de ştiinţă român ar putea oferi medicilor, pentru prima dată în istorie, posibilitatea să măsoare durerea pacienţilor.
Echipa condusă de profesorul de psihiatrie Alexander Niculescu, un fost absolvent al Universității de Medicină Carol Davila din București, a creat prototipul unui test de sânge care identifică şi măsoară anxietatea.
Cercetătorii de la Indiana University School of Medicine au dezvoltat cu succes un test de sânge pentru anxietate. Testul examinează biomarkerii care îi pot ajuta să determine în mod obiectiv riscul cuiva de a dezvolta anxietate, severitatea anxietății actuale și care terapii ar putea trata cel mai bine anxietatea.
Alexander Niculescu, cercetăror român din SUA, test de sânge pentru anxietate
Acum că testul a fost validat de cercetători, este în prezent dezvoltat pentru o utilizare mai largă de către medici de către MindX Sciences.
„Mulți oameni suferă de anxietate, care poate fi foarte invalidantă și poate interfera cu viața de zi cu zi”, a spus profesorul de psihiatrie Alexander Niculescu, MD, PhD.
„Abordarea actuală este de a vorbi cu oamenii despre cum se simt pentru a vedea dacă ar putea primi medicamente, dar unele medicamente pot crea dependență și pot crea mai multe probleme.
Am vrut să vedem dacă abordarea noastră de a identifica biomarkerii din sânge ne-ar putea ajuta să potrivim oamenii cu medicamentele existente care vor funcționa mai bine și ar putea fi o alegere care nu creează dependență.”
Alexander Niculescu: Putem ști care este starea de anxietate actuală, precum și riscul viitor
Cercetările anterioare ale lui Niculescu au condus la dezvoltarea unor analize de sânge pentru durere, depresie/tulburare bipolară și tulburare de stres post-traumatic. Această ultimă lucrare, publicată în Molecular Psychiatry, folosește metode similare pentru anxietate.
Studiul a inclus trei cohorte independente – descoperire, validare și testare. Participanții ar face un test de sânge la fiecare 3-6 luni sau ori de câte ori a avut loc o nouă spitalizare psihiatrică.
Prin examinarea biomarkerilor de ARN din sânge, cercetătorii ar putea identifica starea actuală de anxietate a pacientului și le pot potrivi cu medicamente și nutraceutice, arătând cât de eficiente ar putea fi diferite opțiuni pentru ei în funcție de biologia lor.
„Pe lângă medicamente, există și alte metode de tratare a anxietății, precum terapia cognitiv-comportamentală sau schimbările stilului de viață”, a spus Niculescu.
„Dar a avea ceva obiectiv ca acesta în care putem ști care este starea actuală a cuiva, precum și riscul viitor al acestora și ce opțiuni de tratament se potrivesc cu profilul lor este foarte puternic în a ajuta oamenii”.
Biomarkerii unei persoane se pot schimba în timp
Niculescu a spus că testul poate ajuta la evaluarea riscului unei persoane de a dezvolta niveluri mai mari de anxietate în viitor, precum și modul în care alți factori ar putea influența anxietatea lor, cum ar fi schimbările hormonale.
„Sunt oameni care au anxietate, iar aceasta nu este diagnosticată corect, apoi au atacuri de panică, dar cred că au un atac de cord și sunt la urgențe cu tot felul de simptome fizice”, a spus Niculescu.
„Dacă putem ști asta mai devreme, atunci sperăm că putem evita această durere și suferință și să le tratăm mai devreme cu ceva care se potrivește cu profilul lor”.
Alexander Niculescu a spus că acest nou test ar putea fi folosit și în combinație cu celelalte teste de sânge la care au condus cercetările sale, oferind o imagine mai cuprinzătoare a sănătății mintale a pacientului și a riscului de probleme viitoare de sănătate mintală.
Cercetătorii pot folosi, de asemenea, testul pentru a dezvolta noi tratamente pentru anxietate, care sunt mai orientate către biomarkeri individuali.
„Acesta este ceva care ar putea fi un test panel, ca parte a vizitelor regulate de sănătate ale unui pacient, pentru a evalua sănătatea mintală în timp și pentru a preveni orice suferință viitoare.
Prevenirea este mai bună pe termen lung, așa că scopul nostru este să putem oferi un raport cuprinzător pentru pacienți și medicii acestora, folosind doar un tub de sânge”, a mai spus Niculescu.
