Sari la conținut

Anumite sunete te înnebunesc? Suferi de o boala rară și atipică: iată ce trebuie să știi despre această afecțiune

Anumite sunete te înnebunesc? Suferi de misofonie, boala rară și atipică. Tot ce trebuie să știi despre această afecțiune.

Deși pare un subiect superfluu, există o afecțiune neurofiziologică, în care anumite tipuri de sunete pot fi iritante și îi  afectează pe anumiți oameni într-un mod mult mai intens și este mai frecventă decât ai putea crede.

Anumite sunete te înnebunesc? Suferi de misofonie, boala rară și atipică

Misofonia, adică „ura față de sunet”, reprezintă o afecțiune neurofiziologică în care oamenii au o reacție disproporționat negativă la sunete specifice, nu la toate sunetele. Și, cu toate că sunt conștienți de faptul că reacționează excesiv la anumite sunete, nu își pot controla reacția.

Există o listă în continuă recatualizare de sunete care sunt percepute ca declanșatoare de emoții puternice negative. Anumite sunete, deși aparent inofensive, de la plescăit sau șuierat, felul în care cineva respiră, la fonitul ambalajelor, au un efect puternic asupra anumitor persoane.

Sunetele produse de aceste mișcări sunt percepute diferit de creierele lor și sunt cu atât mai enervante cu cât aparțin membrilor familiei decât străinilor.

Nici nu trebuie să fie foarte puternice, chiar și respirația sau vorbitul în șoaptă sunt iritante pentru persoanele cu misofonie.

MISOPHONIA (LEVELS) | MISOFONIA (NIVELES) - YouTube

Lista de sunete declanșatoare

  1. Gura și mâncatul: sorbit băuturi, mestecat, clănțanit, plescăit, mestecat gumă și făcut baloane, sunete produse de sărut, mușcarea unghiilor, scuipat, supt, înghițit, vorbitul cu mâncarea în gură, periajul dinților, scrâșnitul dinților, ronțăit.
  2. Respirație / nas: grohăit, gemete, țipete, respirație puternică, sforăit, strănut, vorbit tare sau încet, sughiț, căscat, fluierat și respirația șuierătoare.
  3. Vocal: zgomote, vorbire înfundată, voci nazale, cuvinte utilizate des cum ar fi hm sau ah (cuvinte repetate), sunete sibilante (sunete S, P, T, CH, K, B), cântat fals, fluierat.
  4. Mediu: sunetele de la tastatură, mouse, telecomandă, stilou, sunete produse de ruperea, mototolirea hârtiei, ceasuri, scris pe telefonul mobil și tonul de apel.
  5. Ustensile: tacâmuri de bucătărie, zgomotul care apare când tacâmurile ating farfuria.
  6. Împachetare: foșnit, pungi de plastic care se deschid sau se freacă și se încrețesc.
  7. Autovehicule: bipul care se aude în timp ce mașina este blocată, când ușa mașinilor este trântită, diferite mesaje de semnalizare.
  8. Sunete de impact: voci ale altor persoane, muzică de bas sau TV care se aud prin pereți, uși sau ferestre trântite și bătăi de la baschet.
  9. Zgomotele animalelor: lătrat, sunetele scoase de păsări, greieri, broaște, câini sau pisici
  10. Bebelușul: plânsul de bebeluș, adulții care imită copiii și țipetele de copii.
  11. Mișcarea corpului: mișcarea picioarelor (picioare uscate pe pardoseală sau covor), pocnitul din degete, tocurile, tăierea unghiilor, mișcări repetate ale piciorului sau ale corpului.

De ce ne irită anumite sunete? Reacția hipersensibilă la diverse sunete cotidiene poate fi un semn al „misofoniei” - #diez

Misofonie. Simptome principale

Simptomul principal al misofoniei este o reacție extremă ca răspuns la alte persoane care emit anumite sunete.

Aceste reacții pot include:

  • Furie
  • Evitare
  • Supărare
  • Dezgust
  • Agresivitate verbală sau fizică

Răspunsul pe care îl are o persoană cu misofonie la acești factori declanșatori este adesea numit „autonom” și uneori comparat cu răspunsul „luptei sau fugii” al organismului. Răspunsul la luptă sau fugă este numit și răspunsul la stres acut și este modul natural al organismului de a răspunde la o situație pe care o consideră amenințătoare.

O serie de lucruri se întâmplă ca parte a acestui răspuns:

La experimentele realizate, cercetătorii au descoperit că subiecții afectați tind să devină rapid furioși sau dezgustați.

Transpiră abundent, pulsul le crește brusc și au contracții musculare. Cortexul insular anterior, acea zonă din creier care influențează luarea de decizii, devine mai activă.

La fel și cortexul motor, cel care inițiază activitatea voluntară a mușchilor. Practic, spun experții, persoanele cu misofonie reproduc silențios gesturile enervante.

Carmen Alecu
Alecu Carmen

Absolventă de Jurnalism. Am inceput sa lucrez in presa in 2000, la Abracadabra. A urmat Acasa Magazin. Dupa o pauza de cativa ani, am reinceput sa lucrez la EVZ. A urmat EvzMonden si InfoActual. La Doctorul Zilei lucrez din noiembrie 2020.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel