Din cuprinsul articolului
Ce spune oncologul clujean Dan Eniu despre creșterea alarmantă a cancerului la tineri, de la mituri periculoase până la cauzele reale ale „bolii secolului”.
Descoperă de ce mediul, stilul de viață și obiceiurile moderne atacă ADN-ul și cum putem înțelege boala dincolo de miturile genetice.
Cancer la 20 și 30 de ani? Oncologul Dan Eniu explică ce se întâmplă de fapt!
Oncologul conf. univ. dr. Dan Eniu, unul dintre cei mai respectați medici din Cluj în domeniul chirurgiei oncologice, avertizează clar: „Cancerul nu mai este o excepție și nici o boală ‘a bătrâneții’”, iar din ce în ce mai multe cazuri apar la persoane tinere, în vârste la care până nu demult nu se diagnostica boala.
El subliniază un fenomen îngrijorător:
„20 și 30 și, este o vârstă tânără pentru cancerul mamar, cu care noi eram obișnuiți să fie în perimenopauză, adică în jurul vârstei de 50. De la 47 spre 55, 59, 60 și așa mai departe. Dar acum sunt foarte multe tinere.”
Ce înțelegem greșit despre cancer și moștenirea genetică
Unul dintre cele mai răspândite mituri periculoase despre cancer este ideea că dacă boala „este genetică”, atunci este neapărat boală moștenită. Potrivit doctorcluj.ro, dr. Eniu demontează această confuzie:
„Printre cauzele cancerului, o componentă importantă este genetică. Cancerul, de fapt, este o boală genetică. Nu aș vrea să fiu înțeles greșit că este o boală ereditară. Lumea confundă genetic cu ereditar, moștenit. Nu este o boală moștenită. Există familii în care este o agregare, dar faptul că au mai multe generații aceeași boală nu înseamnă că s-a moștenit de la unul la altul, ci că au aceeași cauză, cauzalitate, în gene”, a declarat dr. Dan Eniu, pentru sursa citată.
Medicul explică mecanismul din spatele apariției cancerului și rolul mutațiilor genetice, subliniind că doar o mică parte dintre ele sunt moștenite:
„Cancerul este o boală genetică, înseamnă că începutul cancerogenezei este la nivelul ADN-ului, la nivelul genelor. Acolo se produce o mutație, de fapt, după aceea se ajunge la o acumulare de mutații care, dacă trece de o anumită limită, poate să producă o clonă patogenă. Ei, aceste mutații sunt determinate de diverși factori, printre care, sigur că sunt factori genetici, ereditari, moșteniți, sunt mutațiile genetice, dar acestea sunt 5 până la 10%. Și majoritatea sunt factori de mediu”.
El explică clar că majoritatea mutațiilor care duc la cancer sunt generate de factorii de mediu, nu de gene moștenite de la părinți.
Mediul în care trăim își lasă amprenta asupra ADN-ului
Potrivit medicului, „agresiunea mediului” este probabil cel mai puternic motor al creșterii incidenței cancerului:
- Poluare constantă
- Radiații necontrolate
- Alimentație proastă sau hiper-procesată
- Lipsa odihnei
- Sedentarismul
„Genomul nostru este foarte sensibil și agresiunea mediului este foarte mare. Trăim într-un mediu poluat, plin de radiații pe care nu le controlăm, mâncăm tot felul de bazaconii, că nu mai știm ce să mâncăm și ce este într-adevăr natural și lipsit de riscuri. Nu ne odihnim suficient. Nu stăm destul în aer liber, nu facem destulă mișcare și toate acestea sunt agresiuni pe genom și genomul încearcă să se adapteze, dar se adaptează, adică ADN-ul nostru se adaptează în timp îndelungat. Ori aceste schimbări se produc foarte repede.”
Toate aceste elemente, spune el, „lasă urme” și schimbă rapid modul în care ADN-ul nostru funcționează, prea repede pentru ca organismele noastre să țină pasul natural cu schimbările.
De ce organismul nu mai ține pasul cu ritmul actual al vieții
Un alt aspect mai puțin discutat este legat de schimbările în stilul de viață și de rolul lor în sănătatea reproductivă. Dan Eniu atrage atenția asupra faptului că femeile azi fac copii mai târziu în viață, iar intervențiile oncologice pot intersecta direct această perioadă:
„Vârsta de apariție a cancerului coboară și vârsta de concepție la care femeile au copii – crește. Fac copii după 40 și fac înainte un cancer. Și de aici apare o interferență importantă între sarcină, tratamente oncologice, copii, sfat familial de concepție la pacientele cu cancer, prezervarea fertilității. Sunt o serie de probleme relativ noi care apar”, atrage atenția medicul clujean.
Acest lucru creează noi dileme în practica medicală și afectează prognosticul multor paciente tinere.
De ce cancerul este numit „boala secolului nostru”
Dan Eniu trage o concluzie care sună aproape ca un „diagnostic societal”:
„Este boala secolului nostru, pentru că în ultimii 100 de ani sau 100 și ceva de ani, s-a schimbat foarte mult viața. De la o viață oarecum rurală și bazată pe multă mișcare fizică în natură și cu un anumit gen de alimentație, la o viață predominant în orașe, statică, în încăperi, cu suprasolicitare pe toate liniile și cu alimentație foarte rea, cu modificări de obiceiuri reproductive, adică și căsătoriile, și sarcinile, alăptările, toate sunt cu totul altfel decât acum 50 de ani, dar 100 de ani. Toate astea lasă urme!”
Schimbarea modului de viață, de la viața rurală activă, la sedentarismul modern urban, alimentația industrializată și stresul continuu, creează un mediu ideal pentru ca mutațiile genetice să apară, să se acumuleze și să scape mecanismelor naturale de protecție ale organismului.
Ce rămâne esențial pentru prevenție și conștientizare
Deși cancerul este o afecțiune complexă, medicul subliniază importanța informării corecte și a atenției acordate stilului de viață. Factorii de risc precum alimentația dezechilibrată, fumatul, poluarea sau lipsa mișcării pot influența semnificativ sănătatea pe termen lung.
Mesajul oncologului Dan Eniu este unul clar: cancerul nu apare dintr-odată, ci este rezultatul unui cumul de factori care acționează în timp, într-o lume care se schimbă mai repede decât organismul uman poate ține pasul.
