Sari la conținut

Atacurile de panică dese pot fi un simptom al unei tumori

atac de panica
Sursa foto: athiva Doctorul Zilei
Cum gestionezi atacurile de panica

Atacurile de panică pot fi generate de diverși factori, printre care se numără stresul, oboseala cronică și chiar factori genetici. Cu toate acestea, persistența simptomelor de panică, cum ar fi accelerarea ritmului cardiac, transpirația excesivă și variațiile bruște ale tensiunii arteriale, ar putea indica prezența unei tumori pe glanda adrenală, cunoscută sub denumirea de feocromocitom.

Feocromocitomul produce simptome asemănătoare celor declanșate de stres, motiv pentru care e indicat să mergi la medic dacă te confrunți des cu atacuri de panică.

Feocromocitomul este o tumoare rară, dar adesea benignă, care se dezvoltă în celulele cromafine ale glandelor adrenale. Aceste tumori produc exces de hormoni, în special adrenalină și noradrenalină, care sunt responsabili pentru reglarea tensiunii arteriale și a răspunsului organismului la stres.

Tumora care declanșează atacuri de panică

Manifestările feocromocitomului pot fi variate și pot include:

  • Atacuri de panică: Deoarece feocromocitomul determină o eliberare excesivă de hormoni de stres, persoanele afectate pot experimenta atacuri de panică care includ simptome precum palpitații, transpirație abundentă și tremor.
  • Hipertensiune arterială: Tumora poate provoca creșteri semnificative ale tensiunii arteriale, ducând la hipertensiune arterială persistentă sau episodii severe de hipertensiune arterială.
  • Palpitații și bătăi rapide ale inimii: Eliberarea excesivă de adrenalină poate duce la palpitații, accelerarea ritmului cardiac și senzația de bătăi rapide ale inimii.
  • Transpirație excesivă: Feocromocitomul poate determina transpirație neobișnuită și excesivă, chiar și în absența unui efort fizic sau a unui mediu cald.
  • Dureri de cap severe: Persoanele cu feocromocitom pot experimenta dureri de cap intense și frecvente, care pot fi însoțite de alte simptome, cum ar fi amețeli și vedere încețoșată.
  • Senzatie de anxietate sau teamă exagerată: Eliberarea excesivă de hormoni de stres poate provoca o stare constantă de anxietate sau teamă nejustificată.

Atacul de panică reprezintă un episod neașteptat și intens de frică și anxietate, declanșându-se adesea brusc, fără avertisment și fără un motiv evident. Simptomele includ palpitații, accelerarea ritmului cardiac, respirație rapidă sau senzația de sufocare, dureri de cap, amețeli, tremur, transpirație excesivă, dificultăți în înghițire și senzația de uscăciune a gurii. În unele situații, aceste simptome pot fi însoțite de teama de moarte sau teama de a-și pierde mințile sau controlul.

Când e cazul să mergi la medic pentru atacurile de panică

Este recomandat să te adresezi medicului în următoarele situații legate de atacurile de panică:

  • Frecvență și persistență: Dacă experimentezi atacuri de panică frecvente sau acestea persistă în timp, este indicat să ceri sfatul unui medic. Atacurile de panică care devin cronice pot afecta calitatea vieții și pot necesita intervenție medicală.
  • Intensitate și severitate: Dacă simptomele atacurilor de panică sunt intense și severe, afectând semnificativ activitățile zilnice și bunăstarea generală, este important să te adresezi unui specialist.
  • Simptome noi sau schimbări în simptome: Dacă observi apariția unor simptome noi sau schimbări în simptomele atacurilor de panică, ar trebui să discuți cu un medic. Unele modificări pot indica prezența altor afecțiuni medicale sau a unor factori care necesită evaluare suplimentară.
  • Impact asupra sănătății fizice: Atacurile de panică pot avea uneori efecte fizice, cum ar fi palpitațiile cardiace, transpirația excesivă sau senzația de sufocare. Dacă aceste simptome au un impact semnificativ asupra sănătății tale fizice, discută cu medic pentru evaluare și gestionare adecvată.
  • Disconfort emoțional și mental: Atacurile de panică pot fi însoțite de disconfort emoțional și mental, cum ar fi anxietatea persistentă, teama de recurență a atacurilor sau schimbări în starea de spirit. În aceste cazuri, un profesionist în sănătate mentală poate oferi suport și tratament adecvat.
  • Existența altor afecțiuni: Dacă ai deja afecțiuni medicale preexistente, cum ar fi probleme cardiace sau tulburări ale sistemului endocrin, este important să consulți un medic pentru a exclude posibilitatea unei legături între aceste tulburări și atacurile de panică.

Medicii de familie, psihiatrii sau psihologii pot oferi evaluare și ghidare în cazul atacurilor de panică. O abordare multidisciplinară, care poate include terapie cognitiv-comportamentală, consiliere și, în unele cazuri, medicamente, poate fi recomandată pentru managementul atacurilor de panică.

Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Etichete:

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel