Sari la conținut

Bolile care duc la creșterea în greutate. Medic: glanda tiroidă este un mit!

Sursă foto: Getty Images

Medicul arădean Vlad Roșca a explicat în cadrul unui interviu bolile care duc la acumularea numărului de kilograme. Deși multă lume ar tinde să spună că sunt patologiile tiroidiene, acesta e un mit arhicunoscut.

Există mai multe patologii care influentează greutatea, dar primul loc este ocupat de cele ginecologice.

„Ceea ce este mai periculos, totuși, sunt patologiile asociate cu luarea în greutate. Aceste boli, în mare parte, sunt în strânsă legătură cu hormonii noștri. Mai concret, modificările la nivelul hormonal ne fac să luăm în greutate. Hipotiroidismul – funcția leneșă sau inhibată a tiroidei – este deseori asociată cu creșterea ponderală, însă nu este o condiție. Chiar dacă circulă mitul potrivit căruia bolnavii de hipotiroidism sau tiroidită Hashimotto se îngrașă, nu este tocmai adevărat și concludent”, a explicat Vlad Roșca într-un interviu pentru Adevărul.

Insulina crește apetitul

Totodată, acesta susține că diabetul și toleranța la alt hormon din organismul nostru, și anume insulina poate crește apetitul. Creșterea apetitului fără o atenție sporită asupra alimentației duce inevitabil la creștere în greutate și în timp la obezitate.

Dezechilibrul hormonal si kilogramele in plus
Sursă foto: HealthFitOpedia

Grelina și leptina sunt alți hormoni implicați în creșterea ponderală, însă acest mecanism se aplică doar în cazul persoanelor deja supraponderale (cu obezitate).

Obezitatea face ca acești hormoni să nu își îndeplinească funcțiile corespunzatoare și să dea creierului semnale greșite.

„Cel mai sensibil și real subiect este când vine vorba de patologiile din sfera ginecologică în care sunt implicați hormonii: estrogen, progesteron și prolactina. Dezechilibrul lor este întotdeauna asociat cu luarea în greutate, iar acest fapt se datorează patologiilor precum: ovare polichistice și endometrioza”, explică medicul arădean

Depresia

Creșterea în greutate și chiar obezitatea sunt printre posibilele efecte secundare fizice ale depresiei. Persoanele cu această tulburare de dispoziție au adesea niveluri mai ridicate ale cortizolului – hormonul de stres-, care poate determina depunerea de grăsime în jurul burții. Sau puteți să vă îngrășați pentru că vă simțiți prea deprimat ca să mâncați alimente sănătose sau să faceți exerciții fizice.

Insomnia

Persoanele care dorm mai puțin de 6 ore pe noapte tind să aibă mai multă grăsime corporală. Aproximativ 8 ore de somn sunt necesare pentru menținerea greutății normale.

Boala lui Cushing

De obicei, cortizolul ajută la menținerea tensiunii arteriale și a nivelului zahărului din sânge la o limită sănătoasă. Dar când glandele suprarenale produc prea mult din acest hormon de stres, pot adăuga grăsime în jurul burții și la baza gâtului.

Insuficiență cardiacă congestivă

Când inima nu pompează destul de mult sânge, creșterea bruscă a greutății – 2-3 kilograme într-o zi sau mai mult de 5 kilograme pe săptămână – ar putea însemna că starea se înrăutățește. De asemenea, ați putea avea picioare și glezne umflate, un puls mai rapid, respirație grea, tensiune arterială crescută, pierderi de memorie și confuzie.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Mai citeste si:

Doctorul zilei whatsapp channel