Sari la conținut

Ce înseamnă dacă ai un gust amar în gură. Principalele cauze

Gustul amar în gură apare ca o senzație neplăcută după masă. Potrivit medicilor, această  problemă este cauzată cel mai adesea de o serie de disfuncţii la nivelul tractului gastrointestinal.

De asemenea, amărăciunea în gură după masă se datorează alimentelor consumate. Particulele din acesta rămân pe suprafața limbii, a gurii, între dinți etc. Când se amestecă cu saliva din gură, aceasta poate activa papilele gustative și o persoană va simți anumite arome mult timp după ce a mâncat.

În principal, refluxul acid este condiția în care conținutul stomacului, în care există o cantitate destul de mare de acid gastric, intră în esofag și o parte din acesta intră în gât și gură. Acest lucru este de obicei prevenit de sfincterul esofagian inferior, dar în unele cazuri funcția acestuia poate fi afectată temporar, scrie The Health Site.

Cele mai frecvente cauze ale refluxului acid 

abuzul de alcool;

tendința de a mânca în exces;

exerciții fizice imediat după masă;

obiceiul de a merge la culcare imediat după masă;

presiunea asupra abdomenului, de exemplu, din cauza îmbrăcăm

Semnele tipice ale refluxului acid sunt arsurile la stomac, greața și creșterea salivației, precum și un gust amar în gură care apare la ceva timp după masă.

Cu toate acestea, în unele cazuri, refluxul acid provoacă doar unele dintre aceste simptome, cum ar fi un gust amar în gură și salivație excesivă.

Boala de reflux gastroesofagian (GERD) este o boală cronică asociată cu disfuncția sfincterului esofagian şi se manifestă priun simptome precum arsuri la stomac, gust amar sau acru în gură după masă, dureri în piept, tuse uscată, dificultăți la înghițire, răgușeală, senzație de nod în gât.

Alte cauze de gust amar

In afara de boala de reflux, exista si alte cauze de gust amar:

  • Igiena bucala necorespunzatoare
  • Infectii dentaresau gingivale
  • Unele medicamente – medicatie psihiatrica, litium, tetraciclina, allopurinol, anhistaminice
  • Multivitamine
  • Preparate cu zinc, crom, calciu sau fier
  • Fumatul
  • Lucrul in mediu cu toxice – gazolina, benzen, industria cauciucului, pesticide
  • Refluxul acidului in cavitatea bucala
  • Sarcina -datorita modificarilor hormonale
  • Deshidratare
  • Boli ale limbii – glosita
  • Alergii
  • Candida
  • Infectii cu herpes virus
  • Boli neurologice
  • Infectii ale glandelor salivare
  • Lipsa de vitamina B12
  • Polipi nazali, sinuzita
  • Unele boli autoimune – sdr Sjogren
  • Iradierea in regiunea capului pentru diferite cancere
  • Interventii chirurgicale pe nas sau in gura
  • Icterul
  • Boli de ficat
  • Insuficienta renala
  • Cancere
  • Diabetul zaharat
  • Migrena
  • Infectia cu virusul HIV/SIDA

De ce apare hiperaciditatea?

Termenul de hiperaciditate gastrică este echivalent cu acela mai puțin cunoscut de „dispepsie acidă” și definește o suferință comună mai multor boli sau cauze (stress, consum de medicamente sau alimente iritante).

Principalele simptome provocate de hiperaciditatea gastrică sunt: dureri la nivelul abdomenului superior, de obicei având caracter de arsură, vărsăturile, pierderea apetitului sau foamea dureroasă, precum şi balonările sau flatulența.

Boala de reflux gastro-esofagian este principala afecțiune care are ca manifestare hiperaciditatea și constă în refluxul sucului gastric și al conținutului stomacului în esofag, producând un gust amar sau acru. Hernia hiatală, gastrita și gastro-duodenita sau boala ulceroasă sunt alte afecţiuni în care hiperaciditatea este un simptom important.

Tratamentul hiperacidității poate fi medicamentos, la recomandarea medicului (în principal medicaţie antiacidă), dar şi nemedicamentos. Acesta din urmă constă în principal în schimbarea stilului de viață: renunțarea la obiceiurile nesănătoase și la alimentele care nu sunt tolerate, cum sunt: ceapa, usturoiul, prazul, roșiile, citricele, muștarul, oțetul, piperul, varza crudă sau gătită. Se pot consuma mere și pepene galben.

De asemenea, condimentele și grăsimile ar trebui, cel puțin, temporar eliminate, iar ulterior reduse. Lactatele se vor consuma în cantități reduse, și vor fi preferate iaurtul, kefirul, cașul dulce. Medicii recomandă evitarea alimentelor prăjite și a celor dulci, precum ciocolata, cartofii prăjiți sau aluaturile.

Elena Marinescu

Elena Marinescu are o vasta experienţă profesională în audiovizual, presa scrisă şi online. A avut colaborări cu publicaţii importante din media, precum "România Liberă", "Capital" sau "Taifasuri", şi se ocupă de domeniul medical de aproape 15 ani.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel