Dana Războiu, dezvăluiri uluitoare dspre perioada în care a lucrat la televiziune. „Mulți colegi, din TVR, au făcut boli grave, nici nu vreau să le rostesc”.

Celebra prezentatoare de știri, Dana Războianu, s-a retras din lumina reflectoarelor după 17 ani la pupitrul știrilor. Acum ea se bucură din plin de noua viață, implicându-se în diferite proiecte. Prezentă la Campionatul Național de Robotică, aceasta a făcut o serie de dezvăluiri neașteptate despre viața în televiziune.

Întrebată ce face Dana Războiu în această perioadă a vieții sale, fosta prezentatoare TV a fost mai sinceră ca niciodată.

„Face foarte bine. Trăiește cu mai puțin stres decât era în televiziune, sincer, și cu mai puțin mercur! Trebuie să zic de subiectul «Mercurul în corpurile noastre», pentru că mi-am propus să îl promovez, după ce termin cu Campionatul Național de Robotică.

Și cred că e foarte mult mercur în televiziune. Mulți colegi, din TVR, care au făcut boli grave, nici nu vreau să le rostesc. Și boli metabolice sau de imunitate. E foarte mult mercur în aparatură și, mai ales, în fostele becuri. Sunt neoane, în care e mercur. Dacă e funcțional, nu e o problemă, dar dacă se sparge și rămâne, acolo, nu e înlocuit, atunci devine o mare problemă”, a declarat Dana Războiu pentru Click.

Mai mult, Dana Războiu a declarat că în corpul ei s-a găsit mercur, în urmă cu ceva timp.

„Am descoperit că am foarte mult mercur în corp. Și fac, acum, ceva ce se numește terapie de chelare. Chelare ușoară fac eu, cu niște pastiluțe.

3 zile pe săptămână, cu 4 zile pauză. În afară de asta, mercurul ne împiedică foarte mult viețile. Ne duce spre boli. Pe măsură ce scot mercurul, fac din ce în ce mai bine și sunt din ce în ce mai sănătoasă. Mai plină de energie și de viață”, a mai adăugat vedeta pentru sursa citată.

Cum se menține Dana Războiu în formă

„Fac sport. Lucrez cu antrenor, la sală. De ce? Pentru că altfel nu mă duc. Am ajuns la concluzia că dacă nu plătesc un antrenor, n-aș ști ce să fac. Fac sport de 15 ani. Știu exact ce să fac, dar dacă nu mă așteaptă cineva la sală, nu merg.

Întotdeauna, am ceva mai „important”. Nimic nu poate să fie mai important decât sănătatea noastră. Teoretic, rațional, știm asta, dar nu facem. Și, atunci, încerc să mă agăț de lucruri care am văzut că funcționează.”