Legume cât cuprinde, făinoase și eventual câteva semințe, cam la asta se rezumă, pentru necunoscători, dieta unui vegetarian. În realitate, această abordare nu este doar limitată, ci și extrem de nocivă
Cei care se hotărâsc peste noapte să dea fripurile pe verdețuri fără o minimă documentare vor avea supriza să constate că se simt sleiți de puteri, iau în greutate vâzând cu ochii, iar analizele arată că rezervele nutritive ale organismului se golesc rapid.
Deși studiile Asociației Dietetice Americane au arătat că acest stil de viață reduce în mod vizibil riscul de a face boli de inimă, diabet de tip doi și chiar cancer de colon sau prostată, vegetarianismul nu trebuie tratat ca o cură de slăbire. „Slăbești dacă faci mișcare și schimbi stilul alimentar. Poți să fii vegetarian și să te îngrași dacă nu faci mișcare și mănânci seara mult. Sunt multe mituri promovate, dar puțini intră în esență să vadă cauza”, explică terapeutul Marius Vornicescu, autorul cărții „Arta de a fi lacto-vegetarian“, care și-a petrecut jumătate din viață ghidându-se după principiile acestei diete.
Controversa proteinelor
Potrivit acestuia, veșnica dilemă a deficitului de proteină dintr-o alimentație vegetariană poate fi rezolvată prin consumul de alimente care dețin rezerve serioase de proteine vegetale.
Cereale precum quinoa, hrișcă, mei, boabele de năut, mazăre ori linte, tofu și lapte de soia plus semințele de floarea soarelui, de lucernă, de in, de dovleac sau de susan sunt adevărate „bombe” de proteine vegetale. Două sute de grame de linte gătită, spre exemplu, conține 18 grame de proteine, mai mult decât o pulpă de pui, în timp ce 200 de grame de quinoa – 8 grame de proteină, cam cât un ou fiert tare. O persoană sănătoasă, arată specialiștii, ar trebuie să consume 0,8 g proteine pe kilogram corp pe zi, iar pentru vegetarieni doza este de 0, 9 grame.
„Un vegetarian clar are nevoie de mai multe proteine decât un om care consumă carne, dar există 
campioni mondiali în sport care au demonstrat că poți ajunge cel mai bun și fiind vegetarian. O să dau câteva exemple: celebrul culturist Bill Pearl, care a primit de patru ori titlul de Mr. Univers, Martina Navratilova – jucătoarea de tenis cehă, deținătoarea a 167 de titluri la simplu, Carl Lewis – legendarul atlet american, campionul mondial de opt ori”, mai arată specialistul Marius Vornicescu.
Un stil de viață economic
Chiar și așa, spune acesta, începătorii în ale vegetarianismului ar trebui să învețe înainte de toate cum să transforme legumele într-un fel de mâncare apetisant. Numai așa vor evita să cadă în capcana salamurilor, pate-urilor din soia și a hamburgerilor vegetali, care îngrășă și balonează, fiind plin de sare și conservanți. „Nu e o tragedie totuși ca aceste produse de post să fie folosite pe termen scurt, ca perioadă «tampon»”, mai spune Marius Vornicescu.
Vestea bună este că aproape orice fel de mâncare tradițional poate fi reprodus după principiile vegetariene: „Sunt sute de rețete de ciorbe, supe și alte mii de felul doi. Am o rețetă care imită foarte bine «ciorba de burtă» am sarmale, practic orice pot să gătesc și să fiu sătul. Pentru cei care nu simt că o ciorbă de legume le ține de foame o pot face cu smântână. Dacă nu cunoști rețete fără carne se pot învăța. În plus, cine știe să facă piața și să gătească sănătos, va face economii serioase cu dieta vegetariană. „Este infinit mai ieftin să fii vegetarian, iar timpul de preparare se reduce considerabil. Faceți un calcul simplu: la o ciorbă de legume practic nu pui bucata de carne, care să zicem că ar ajunge la vreo 10 lei. Într-o lună vei economisi cel puțin 100 lei doar prin ciorbele de legume”, a calculat expertul.
Ciorbă de „burtă” lacto-vegetariană
Într-o oală de 5 litri se pun la fiert cinci morcovi, trei cartofi, o ceapă, jumătate de rădăcină de țelină și un vârf de sare. Cât fierb legumele, se toacă fâșii un kilogram de ciuperci pelurotus, care se fierb separat, timp de șapte minute. După alte 25 de minute, se pun în blender legumele și zeama, până se obține o supă cremă care se va pune înapoi pe foc, împreună cu 250 de grame de smântână, puțin mujdei de usturoi, trei linguri de pastă de tomate și oțet de mere după gust. La final se adaugă ciupercile și se dă într-un clocot.
Se servește cu pâine și ardei iuți murați. Poftă bună!
Tipuri de vegetarieni:
Veganii – nu consumă carne, lactate, pește, ouă și nici alte produse de origine animală.
Lacto-ovo-vegetarienii – nu mânâncă pește, pui sau carne roșie, dar acceptă ouăle și lactatele.
Lacto-vegetarienii- nu mânâncă cărnuri și nici ouă, însă lactatele sunt acceptate în dieta lor.
Ovo-vegetarienii – exclud lactatele, dar consumă ouă pe lângă leguminoase.
VEGETARIENI PARȚIALI- evită carnea roșie, dar servesc pește sau pui.
