Din cuprinsul articolului
Carantinele ar fi putut fi evitate dacă autoritățile ar fi reacționat mai devreme la pandemia de COVID-19, potrivit concluziilor prezentate astăzi de ancheta oficială. Raportul susține că aproximativ 23.000 de persoane decedate din cauza virusului ar fi putut fi salvate dacă blocajul național ar fi fost impus cu doar o săptămână mai devreme. Totodată, se arată că primul lockdown din martie 2020 ar fi putut fi inutil dacă măsurile ar fi fost adoptate la timp.
Whitehall a fost atât de nepregătit pentru virusul devastator, încât miniștrii au fost obligați să ia „decizii dure” care au reprezentat „prea puțin, prea târziu”, a declarat baroneasa Hallett, președinta Covid-19 Inquiry.
Ea a mai afirmat că repetatele lockdownuri au lăsat „cicatrici durabile asupra societății și economiei”, au întrerupt copilăria normală și au întârziat diagnosticarea și tratarea altor probleme de sănătate.
Critici dure pentru oamenii de știință, funcționarii de rang înalt și miniștri
În raport se regăsesc critici și la adresa unor oameni de știință importanți și a unor înalți funcționari, precum și la adresa „efectelor toxice și destabilizatoare” generate de consilierul Dominic Cummings. De asemenea, miniștrii atât din Londra, cât și din guvernele Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord sunt acuzați că nu au înțeles „amenințarea serioasă și imediată” pe care coronavirusul o reprezenta în primele trei luni ale anului 2020.
În cel de-al doilea raport, extrem de critic, Lady Hallett concluzionează că primul lockdown, început pe 23 martie 2020, „ar fi putut fi mai scurt sau chiar nenecesar” dacă restricții precum autoizolarea și distanțarea socială ar fi fost introduse mai devreme – chiar și cu doar o săptămână înainte.
Ea a scris: „Dacă un lockdown obligatoriu ar fi fost impus pe 16 martie 2020 sau imediat după, modelările arată că doar în Anglia ar fi existat aproximativ 23.000 de decese mai puține în primul val”. Potrivit raportului, numărul deceselor din acea perioadă „ar fi fost redus cu 48%”, scrie DailyMail.
Exemplele de eșecuri enumerate în raportul de 760 de pagini
Raportul dezvăluie că Boris Johnson a reacționat prea lent și „ar fi trebuit să înțeleagă mai devreme că situația reprezenta o urgență ce necesita leadership la nivel de prim-ministru”. Sir Christopher Wormald – care conduce acum serviciul public sub mandatul lui Keir Starmer – ar fi dat „asigurări înșelătoare” atunci când conducea Departamentul de Sănătate, susținând că Marea Britanie era pregătită. El nu ar fi corectat nici promisiunile „prea optimiste” ale lui Matt Hancock privind controlul situației.
Raportul mai notează că majoritatea covârșitoare a copiilor nu erau expuși riscului de a suferi efecte grave directe ale Covid-19, „dar au suferit enorm de pe urma închiderii școlilor și a obligației de a rămâne acasă”. Copiii „nu au fost întotdeauna o prioritate”, iar guvernul nu era pregătit pentru „sarcina bruscă și uriașă” de a muta educația în mediul online.
Deciziile tardive au făcut lockdownul inevitabil
Lady Hallett afirmă că, în momentul în care lockdownul obligatoriu era în sfârșit luat în calcul, „deja era prea târziu”, adăugând că acesta „a devenit inevitabil doar din cauza acțiunilor și omisiunilor celor patru guverne”.
Deși recunoaște că deciziile au fost luate „în condiții de presiune extremă”, președinta anchetei afirmă că rezultatul poate fi rezumat drept „prea puțin, prea târziu”.
Pandemia de Covid a reprezentat cel mai important eveniment din istoria Marii Britanii de la al Doilea Război Mondial încoace. Milioane de oameni au fost obligați să rămână în case, școlile au fost închise, iar statul a cheltuit miliarde de lire pentru a susține economia pe durata lockdownurilor.
Lipsa de pregătire, considerată „inacceptabilă”
Lady Hallett concluzionează: „Dacă Marea Britanie ar fi fost mai bine pregătită, mai puține vieți ar fi fost pierdute, costurile socio-economice ar fi fost considerabil reduse, iar unele decizii politice ar fi fost mult mai ușor de luat”.
Ea a declarat că, deși lockdownurile din 2020 și 2021 au salvat vieți, au provocat și efecte negative majore, au stopat copilăria normală, au întârziat diagnostice esențiale și au accentuat inegalitățile sociale.
Raportul critică reacțiile lente ale guvernului, în timp ce virusul se răspândea rapid din China către Thailanda, Coreea de Sud și apoi Italia. Februarie 2020 este descrisă drept „o lună pierdută”, în care se puteau face pregătiri care ar fi salvat zeci de mii de vieți. Lipsa de urgență a guvernului este considerată „inacceptabilă”.
Atmosferă toxică în interiorul guvernului
Baroneasa Hallett relatează că Dominic Cummings a acuzat Cabinet Office și Departamentul de Sănătate că nu au tras semnale de alarmă la timp, „ba chiar se duceau la schi”.
Ea afirmă că niciunul dintre guvernele din Marea Britanie nu era pregătit pentru provocările unui lockdown național.
În apropierea celui de-al doilea lockdown, comportamentul lui Boris Johnson a fost criticat pentru schimbări repetate de direcție în septembrie și octombrie 2020, lucru care a amânat adoptarea unor măsuri dure. „Slăbiciunea restricțiilor implementate și oscilațiile lui Boris Johnson au permis virusului să continue să se răspândească rapid”, susține raportul.
Critici la adresa lui Boris Johnson și a consilierilor săi
Lady Hallett afirmă că Boris Johnson nu a înțeles gravitatea situației din cauza optimismului său și a scepticismului format în urma experiențelor trecute ale Regatului Unit cu alte boli infecțioase. Situația a fost agravată de asigurările eronate oferite de Departamentul de Sănătate și Cabinet Office, care susțineau că planurile de pandemie erau solide.
Ea subliniază, însă, că la începutul lunii martie 2020, Scientific Advisory Group for Emergencies (SAGE), inclusiv Sir Chris Whitty, recomanda ca restricțiile să nu fie introduse prea devreme, de teama „oboselii publicului”.
Comportamentul lui Dominic Cummings, aspru condamnat
Președinta anchetei afirmă că există „probe clare” că Dominic Cummings, deși avea calități, „a contribuit semnificativ la o cultură toxică și sexistă în centrul guvernului”, folosind „limbaj ofensator, sexualizat și misogin”. Ea l-a descris drept „o influență destabilizatoare” care „a otrăvit atmosfera din Downing Street și a subminat autoritatea prim-ministrului”.
Singura laudă majoră: aprobarea rapidă a vaccinului
Lady Hallett a lăudat faptul că Marea Britanie a fost prima țară din lume care a aprobat un vaccin, în decembrie 2020, considerând acest moment „o realizare remarcabilă și un punct de cotitură decisiv”.
Deși Boris Johnson și-a exprimat temerile legate de un al doilea lockdown, ancheta arată că nu a existat „niciun model semnificativ” privind costurile economice devastatoare ale unei astfel de măsuri.
Covid-19 Inquiry este împărțită în module, iar acesta este raportul celui de-al doilea modul, în care 166 de martori au oferit declarații timp de nouă săptămâni de audieri publice în 2023 și 2024.
