Din cuprinsul articolului
O alimentaţie echilibrată nu doar hrăneşte corpul, ci ar putea susţine şi funcţiile creierului. Un nou studiu, realizat de cercetători de la Universitatea din Missouri, Statele Unite, indică faptul că o dietă bogată în grăsimi şi săracă în carbohidraţi – cunoscută sub numele de dietă ketogenică – ar putea contribui la menţinerea sănătăţii cerebrale şi la prevenirea declinului cognitiv, mai ales la persoanele cu risc crescut de Alzheimer.
Echipa din cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii din Missouri, investighează modul în care o astfel de dietă poate influenţa metabolismul cerebral la persoanele care poartă gena APOE4, cel mai puternic factor genetic cunoscut pentru apariţia formelor tardive de boală Alzheimer.
În studiu publicat recent în revista Journal of Neurochemistry, cercetătorii au observat că femelele cobai purtătoare ale genei APOE4 prezentau un microbiom intestinal mai sănătos şi un nivel mai ridicat de energie cerebrală atunci când urmau o dietă ketogenică, comparativ cu cele hrănite cu o dietă bogată în carbohidraţi.
Impact asupra modului în care creierul îşi obţine energia
Aceste rezultate nu au fost identificate şi la masculi, ceea ce sugerează că efectele benefice ale dietei pot depinde de sexul biologic şi de profilul genetic. Potrivit sursei citate de News.ro, dieta ketogenică modifică fundamental modul în care creierul îşi obţine energia.
În mod normal, creierul foloseşte glucoza derivată din carbohidraţi ca sursă principală de energie. Însă la persoanele purtătoare ale genei APOE4, în special femei, acest proces este mai puţin eficient, ceea ce poate favoriza deteriorarea cognitivă odată cu vârsta.
Într-un regim ketogenic, organismul produce cetone, molecule rezultate din metabolizarea grăsimilor, care pot servi ca alternativă energetică pentru celulele cerebrale. Acest mecanism ar putea proteja neuronii şi reduce riscul apariţiei bolii Alzheimer.
Rezultatele studiului subliniază importanţa nutriţiei personalizate, adaptate nevoilor individuale. Cercetătorii notează că, în locul unei abordări universale, ar fi mai eficient să se ţină cont de factori precum genotipul, microbiomul intestinal, sexul şi vârsta.
Întrucât simptomele bolii Alzheimer apar de obicei după vârsta de 65 de ani şi sunt în mare parte ireversibile, menţinerea sănătăţii creierului trebuie avută în vedere din timp, înainte de declanşarea bolii, sugerează specialiştii.
