Din cuprinsul articolului
Mihaela Bilic a analizat istoria curelor și metodelor de slăbit, trecând în revistă practicile folosite din Antichitate până în prezent pentru slăbit. Soluțiile la care s-a apelat au fost, adesea, extreme.
Nutriționistul Mihaela Bilic a publicat pe rețelele sociale o scurtă trecere în revistă a modului în care oamenii au încercat, de-a lungul timpului, să slăbească pentru a avea o siluetă considerată ideală.
Strategiile legate de slăbit
„Cura de slăbire nu este o invenție nouă, oamenii s-au luptat dintotdeauna cu kilogramele în plus, iar o metodă ușoară și eficientă de «a topi» grăsimea n-a fost descoperită. Încă!
Dacă trecem în revistă strategiile legate de slăbit, constatăm cu tristețe că foamea și implicit mâncatul puțin, sunt sfinte. Dilema este: cum reușești să rabzi de foame? Din Antichitate până în zilele noastre, soluțiile au fost cât se poate de radicale și drastice: foame, frig, nesomn, mișcare, purgative, laxative și, în sec XX, amfetamine”, a scris nutriţionistul pe un cont personal de socializare.
Metode severe pentru a reduce greutatea corporală
În postare, ea amintește că încă din Antichitate medicii recomandau metode severe pentru a reduce greutatea corporală. Hippocrate, considerat părintele medicinei, îi sfătuia pe cei care voiau să slăbească să facă muncă fizică intensă înainte de masă, până la epuizare.
În secolul al II-lea, medicul Soranus promova o abordare similară, bazată pe somn puțin și multă mișcare, dar și pe o alimentație foarte restrictivă, cu o singură masă pe zi, formată dintr-un singur fel de mâncare rece, în principal legume, completate de puțin pește sau carne.
Utilizarea laxativelor și a vomitivelor
„Încă din antichitate se practică deja consumul de laxative și vomitive. În evul mediu atitudinea rămâne aceeași: Avicenna pune accentul pe mișcare și purgative care să împiedice digestia. Începând cu anul 1700 obezii erau sfătuiți să doarmă puțin, să transpire mult și să abuzeze de laxative. La Paris, doctorul Antoine Petit folosește oțet și cafea neagră ca ajutor pentru slăbit, iar în Anglia doctorul Malcom Fleming prescrie ingestia de săpun ca să topească grăsimile”, a explicat ea.
Cura Guelpa
Potrivit Mihaelei Bilic, nici începutul secolului al XX-lea nu a adus soluții mai blânde. Regimurile de slăbire au rămas extrem de restrictive. Cura Guelpa, de exemplu, se baza aproape exclusiv pe înfometare, fiind permise doar apa, ceaiurile calde și un purgativ pe bază de ulei de ricin.
Obsesia pentru slăbit
În anii ’20 a devenit populară și cura de lapte a doctorului Leven. Presupunea consumul a zece cești de ceai în primele două-trei zile, urmate de aproximativ zece zile în care alimentația se baza pe lapte cald aromatizat cu vanilie, caramel sau cafea.
„Obsesia curelor de slăbire se amplifică începând cu anii ‘60 și interesul pentru siluetă «molipsește» treptat toată populația, indiferent de vârstă, sex sau profesie.
Jane Fonda povestește într-un film documentar cum a învățat de la mama ei să-și inducă voma ca metodă de menținere a siluetei și cum a apelat la amfetamine pentru reducerea apetitului. Și Audrey Hepburn, celebră pentru silueta ei filiformă, își ducea existența între episoade de bulimie și anorexie, «presărate» din belșug cu medicamente psihotrope”, scrie Mihaela Bilic.
De asemenea, utilizarea laxativelor și a vomitivelor era deja răspândită încă din acea perioadă, iar această practică a continuat și în Evul Mediu.
„Încă din antichitate se practică deja consumul de laxative și vomitive. În evul mediu atitudinea rămâne aceeași: Avicenna pune accentul pe mișcare și purgative care să împiedice digestia. Începând cu anul 1700 obezii erau sfătuiți să doarmă puțin, să transpire mult și să abuzeze de laxative. La Paris, doctorul Antoine Petit folosește oțet și cafea neagră ca ajutor pentru slăbit, iar în Anglia doctorul Malcom Fleming prescrie ingestia de săpun ca să topească grăsimile”, încheie medicul.
