Din cuprinsul articolului
Situația cu plățile din sistemul de asigurări sociale a fost rezolvată la sfârșitul lunii trecute printr-un memoriu aprobat de executiv ca urmare a măsurilor Asigurărilor Naționale de Sănătate, în urma consultării principalelor asociații profesionale care reclamă întârzieri.
Responsabilii din cadrul instituției este dr. Valeria Herdea, vicepreședinte al Colegiului Medicilor din România. Într-un interviu pentru Gândul, medicul a vorbit despre actualul stadiu al plăților de care depinde funcționarea cabinetelor din asistență medicală primară și ambulatoriu.
Dr. Valeria Herdea: Au fost înregistrate întârzieri
„Plata serviciilor din sistemul asigurărilor sociale de sănătate pentru luna august s-a finalizat. Au fost înregistrate întârzieri de aproximativ două săptămâni față de termenele prevăzute în Contractul Cadru și Normele aferente. Că urmare a eforturilor depuse de către CNAS, situația pentru luna august a fost soluționată , iar pentru luna septembrie, în unele județe plățile s-au efectuat chiar cu câteva zile mai devreme, datorită aprobării, în sistem de urgență, a suplimentării limitelor bugetare, a precizat dr. Valeria Herdea, într-un interviu pentru sursa citată.
Cu cât au crescut limitele bugetare
Guvernul a aprobat, în ședința din 28 septembrie, în continuarea demersurilor întreprinse de Casă Națională de Asigurări de Sănătate, Memorandumul pentru suplimentarea/modificarea limitei de credite bugetare și de angajament aprobate pentru bugetul FNUASS în luna septembrie 2023.
Așadar, a fost deblocată decontarea serviciilor medicale efectuate de medicii de familie, medicii specialiști și spitale, medicamente compensate și gratuite și materiale sanitare, inclusiv pentru programele naționale de sănătate și cele care fac obiectul contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat, cu termen de plată în luna septembrie.
Conform documentului guvernamental, suplimentarea limitei de credite bugetare și de angajament pentru luna septembrie 2023 este justificată de necesitatea asigurării continuității în acordarea serviciilor medicale și a medicamentelor și decontarea acestora la termenele legale de plată, inclusiv a celor rămase nedecontate din lunile anterioare. Este vorba de credite bugetare de 1,5 miliarde de lei – din care doar serviciile medicale realizate în august de medicii de familie pentru care sunt necesare credite bugetare erau de peste 398 de milioane de lei – și credite de angajament de aproximativ 1,03 miliarde de lei – din care peste 820 de milioane reprezintau banii necesari pentru medicamente/materiale și servicii medicale acordate în cadrul programelor naționale de sănătate curative.
De precizat că Legea finanțelor publice prevede că, „în vederea menținerii echilibrului bugetar, Guvernul poate aprobă lunar, până la finele lunii în curs pentru luna următoare, limite lunare de cheltuieli, în funcție de estimarea încasării veniturilor bugetare, în cadrul cărora ordonatorii principali de credite deschid și repartizează credite bugetare pentru bugetul propriu și pentru instituțiile publice subordonate”, printr-un memorandum. Mai exact, este vorba de Ordonanța de Urgență nr. 81 din 5 octombrie 2023, care a modificat OUG 34 din 12 mai 2023 – care se referea doar la anul în curs.
În actuală formă a actului normativ, „Prin derogare de la prevederile art. 49 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu luna următoare întrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, până la 31 decembrie 2025, Guvernul aprobă lunar, prin memorandum, până la finele lunii în curs pentru luna următoare, limite lunare de credite de angajament și credite bugetare în funcție de evoluția deficitului bugetar și de evoluția nivelului arieratelor, pentru ordonatorii principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, în cadrul cărora ordonatorii principali de credite încheie angajamente legale, respectiv deschid și repartizează credite bugetare pentru bugetul propriu și pentru instituțiile publice subordonate”.
Discuții cu conducerea CNAS despre plăți
Dr. Valeria Herdea:
„Colegiul Medicilor din România, prin Departamentul economico-social și de asigurări de sănătate pe care îl coordonez, împreună cu echipa de negocieri a participat la fiecare întâlnire CMR- CNAS. În luna septembrie și octombrie am avut întâlniri de lucru operative cu CNAS și echipa formată din reprezentanții asociațiilor profesionale din medicină de familie și a patronatelor din asistență medicală primară.
Privitor la aspectul organizatoric este corect să știți că avem în acest moment Grupuri de lucru tehnice ale CMR pe segmente de asistență medicală: Grup de lucru pe medicină de familie a Colegiului Medicilor din România, Grup de lucru pe ambulator a Colegiului Medicilor din România și Grup de lucru pe spitale a Colegiului Medicilor din România, în cadrul cărora încercăm să abordăm atât principalele probleme cu care se confruntă sistemul medical românesc dar și să găsim împreună soluțîi, în așa fel încât, în momentul în care ajungem să discutăm cu echipa Casei Naționale de Asigurări, să putem prezența propunerile noastre și să identificăm cel mai adesea, soluțîi sustenabile…
Dorim să schimbăm paradigma de relație antagonică între doi parteneri contractuali tradiționali: pe de o parte furnizorul de servicii medicale aflat în derularea unui contract civil prestări servicii medicale, pe de altă parte Casă Națională de Asigurări de Sănătate și să încercăm să trecem la un alt palier de lucru pro-activ în care principii de baza promovate de către echipele de negociere CMR în relația cu CNAS: creșterea accesului pacientului la servicii medicale de calitate, debirocratizarea – principala tară care împovărează sistemul medical și relația medic-pacient, precum și finanțarea corectă și la timp a serviciilor medicale, să devină o realitate.
Dacă dorim să atingem dezideratul debirocratizării, este recomandabil să începem cu simplificarea Contractului Cadru și a Normelor aferente cu respectarea principiului independenței profesionale și decizionale a fiecărui medic aflat în contract cu CNAS, să avem un Sistem Informatic Unic Integrat funcțional care să gestioneze un întreg sistem medical în mod corect.
Toate aceste etape cer timp, implicarea unor echipe multidisciplinare, dialog, ascultare activă de ambele părți, identificarea de soluțîi atât din partea partenerilor de contract- CMR și CNAS dar nu în ultimul rând, implicarea altor entități guvernamentale esențiale, precum Ministerului de Finanțe, cel care deține și gestionează în cele din urmă, întreagă suma virată de populație către asigurările sociale de sănătate”, conchide medicul.
