Din cuprinsul articolului
Intoleranța la histamină: ce alimente să eviți, ce poți consuma în siguranță și cât timp trebuie urmată dieta low-histamină pentru reducerea simptomelor digestive și inflamatorii.
Ce este intoleranța la histamină și de ce este atât de individuală
Intoleranța la histamină este o afecțiune din ce în ce mai discutată, dar încă insuficient înțeleasă.
Spre deosebire de alergii, unde reacția este imediată și clară, intoleranța la histamină depinde în mare măsură de pragul personal de toleranță și de capacitatea organismului de a degrada histamina.
Medicul gastroenterolog Ciurea Naomi-Adina subliniază că un aspect esențial este faptul că lista alimentelor nu este „bătută în cuie”. Cu alte cuvinte, un aliment bine tolerat de o persoană poate declanșa simptome la alta.
Histamina este o substanță naturală implicată în procesele imunitare și digestive. Problema apare atunci când aceasta se acumulează în organism mai rapid decât poate fi degradată, în special din cauza unui deficit sau blocaj al enzimei DAO (diaminoxidază).
Alimente cu conținut scăzut de histamină: în general bine tolerate
O dietă low-histamină nu înseamnă restricții extreme, ci alegeri strategice. Multe alimente proaspete sunt, de fapt, bine tolerate de majoritatea persoanelor.
Printre cele mai sigure opțiuni se numără:
- carne proaspătă (pui, curcan, miel, porc, vită), ideal gătită imediat
- pește alb proaspăt
- gălbenuș de ou (albușul poate elibera histamină)
- majoritatea legumelor proaspete (cu excepția roșiilor, vinetelor și spanacului)
- majoritatea fructelor proaspete (cu unele excepții)
- orez, quinoa, ovăz și cereale fără gluten
- lapte de cocos și lapte de orez
- ulei de măsline și ulei de cocos
Important: prospețimea alimentelor este crucială, deoarece histamina crește odată cu depozitarea sau reîncălzirea.
Alimente bogate în histamină: pot agrava simptomele
Unele alimente sunt recunoscute pentru conținutul ridicat de histamină sau pentru faptul că o acumulează în timpul procesării.
Cele mai frecvente alimente problematice includ:
- alimente fermentate și maturate (brânzeturi, iaurt, kimchi, sos de soia)
- alcool (vin, bere, șampanie, cidru)
- carne procesată (salam, șuncă, bacon, cârnați)
- alimente cu oțet (murături, ketchup, muștar)
- pește afumat sau conservat (ton, sardine, anșoa)
- mâncare reîncălzită (histamina crește în timp)
Alimente care declanșează eliberarea de histamină
Există și alimente care nu sunt neapărat bogate în histamină, dar pot stimula eliberarea acesteia în organism, amplificând simptomele.
Acestea includ:
- roșii
- vinete
- spanac
- citrice (portocale, lămâi, grapefruit)
- căpșuni și ananas
- avocado
- banane
Ce blochează enzima DAO și de ce contează
DAO (diaminoxidaza) este enzima responsabilă de degradarea histaminei. Când activitatea ei este redusă, histamina se acumulează mai ușor și apar simptomele.
Factorii care pot bloca DAO:
- alcoolul
- ceaiul negru, verde și mate
- băuturile energizante
- unele medicamente (AINS, anumite antidepresive, antibiotice, antihistaminice)
Acesta este un detaliu esențial, deoarece uneori problema nu este doar alimentația, ci și capacitatea organismului de a procesa histamina.
Cât timp trebuie ținută dieta low-histamină
Durata dietei diferă de la o persoană la alta. În majoritatea cazurilor:
- îmbunătățirile apar în câteva zile până la câteva săptămâni
- simptomele se pot reduce semnificativ în 4–6 săptămâni dacă histamina este o cauză majoră
După ameliorare, alimentele se reintroduc treptat pentru a identifica pragul personal de toleranță.
Unele persoane au nevoie de dietă pe termen lung, în timp ce altele pot reveni la o alimentație mai flexibilă.
Diagnosticul corect: dietă și monitorizarea simptomelor
Un aspect important subliniat în practica gastroenterologică este că testele de laborator pentru intoleranța la histamină nu sunt întotdeauna fiabile.
Cea mai eficientă metodă rămâne:
- dieta low-histamină
- urmărirea atentă a simptomelor
Dacă simptomele nu se ameliorează, histamina poate să nu fie cauza principală. În astfel de situații, trebuie investigate alte posibile dezechilibre digestive precum SIBO, sensibilitățile alimentare sau alte disfuncții intestinale.
Cheia este pragul personal, nu perfecțiunea dietei
Intoleranța la histamină nu presupune o listă rigidă de interdicții, ci o abordare personalizată. Un aport mic de histamină poate fi tolerat, iar obiectivul real este identificarea pragului individual și susținerea funcției digestive.
Cu o dietă corect adaptată, monitorizarea simptomelor și reintroducerea treptată a alimentelor, multe persoane pot obține o ameliorare semnificativă și un control real asupra stării lor digestive, fără restricții inutile pe termen lung.
