Din cuprinsul articolului
Mihaela Bilic, adevărul despre uleiul de palmier. „Catastrofă ecologică, dublată și de una nutrițională”.
Cunoscutul nutriționist Mihaela Bilic a oferit o serie de detalii alarmante despre pericolul consumului uleiului de palmier. Promovat masiv în România ca un produs miraculos pentru mancărurile prăjite, consumul uleiului de palmier are, de fapt, un impact dezastruoas atât asupra mediului, cât și asupra nutriției.
Uleiul de palmier poate fi de două tipuri: cel produs din fructul arborelui, cel produs din sâmburi sau, și mai rău, este uleiul produs prin dezodorizarea uleiul extras din fruct. Uleiul de palmier din fruct are o culoare roșie și, după gust, se aseamănă cu dovleacul sau cu morcovul, deoarece conține aceeași substanță antioxidantă – betacoratenul.
Astfel, consumul uleiul de palmier veridic, dar care este mai scump, aduce și beneficii pentru sănătate, având efect antioxidant pronunțat.
În plus, uleiul veridic este mai bogat în vitamina E, vitamina A și are o consistență mai stabilă, conținând în mare parte acizi grași și săturați. Din această cauză, acesta este utilizat în patiserie, fiind mai stabil la temperaturi ridicate.
Cu toate acestea, producătorii, însă, ca să obțină un produs mai ieftin și să investească mai puțin, utilizează fie ulei mai ieftin, din sâmburii arborelui de palmieri, sau chiar uleiul de fruct dezodorizat
Mihaela Bilic, adevărul despre uleiul de palmier: O escrocherie la scară planeteră
„Uleiul de palmier – o escrocherie la scara planetera. Timp de secole grasimea din farfuriile noastre a provenit de la animale: unt, branza, untura, carne, oua. Semintele si fructele bogate in ulei (floarea soarelui, masline, rapitza, nuci) completau acest aport. De cateva decenii insa, uleiul de palmier a luat locul fruntas pe masa noastra. De ce? Pentru ca este cel mai ieftin si mai productiv din lume!
Pentru a obtine 10 tone de grasime e nevoie de 1,2 hectare de palmieri, 6 hectare de rapita sau floarea soarelui si 8 hectare de maslini. Daca ar trebui sa asiguram ratia calorica a 100 persoane timp de un an, am avea nevoie de un singur hectar cu palmieri comparativ cu 3 hectare de porumb, 5 de grau, 6 de rapita sau si mai rau, 8 hectare de iarba pe care sa o pasca vacutele.
„Catastrofă ecologică, dublată și de una nutrițională”
Oricum am calcula, palmierul e „castigator”detasat. Ca sa nu mai vorbim de caloriile din palmier care nu au valoarea/savoarea celor din grau sau lapte. Plantatiile intensive de palmieri au inlocuit rapid padurea tropicala, fapt ce constituie o adevarata catastrofa ecologica.
Uleiul de palmier este lider mondial la consum, chiar daca voi nu-l vedeti ca atare pe raftul supermarketului. Margarina, semipreparatele, biscuitii sau cerealele de mic dejun, toate contin ulei de palmier.
Termenul sub care se ascunde pe orice eticheta este acela de „ulei vegetal„, deci fugiti de orice produs unde nu este precizat tipul de grasime folosit, daca e vegetal inseamna ca e palmier.
Catastrofa ecologica este dublata si de una nutritionala pentru ca, dragii mei, daca e vegetal nu inseamna ca e si sanatos.
Uleiul de palmier, desi e vegetal, e mai bogat in grasimi saturate decat untul sau alte grasimi de origine animala. El contine un acid gras numit palmitic (coincidenta!) a carui reputatie negativa in relatia cu colesterolul din sange a afectat grav si pe nedrept inclusiv deliciosul unt. Ironia e ca untul are 30% acid palmitic, carnea rosie 20% in timp ce uleiul de palmier contine 45%.
Am sa va povestesc in curand si despre relatia reala dintre grasimile alimentare si colesterol, insa acum vreau sa stiti ca intalnirea dintre plantatorii malaezieni de palmieri si chimistii occidentali a deschis era margarinei. La mijlocul secolului trecut industria sapunului si a detergentilor s a reconvertit in industrie alimentara iar produsul creat a fost margarina, din simplu motiv ca tehnologia de fabricatie este aceeasi!!”, a scris Mihaela Bilic pe pagina sa de Facebook.
