Moartea este ca un tsunami pentru creier. Ce se întâmplă, cu adevărat, în ultimele clipe de viață?

Moartea este ca un tsunami pentru creier. Ce se întâmplă, cu adevărat, în ultimele clipe de viață?
Moartea este ca un tsunami pentru creier. Ce se întâmplă, cu adevărat, în ultimele clipe de viață?

Moartea reprezintă unul dintre cele mai fascinante mistere ale omenirii, mistere pe care mulți oameni de știință se străduiesc să le descifreze.

Ce se întâmplă în creier când sângele încetează să mai fie transportat către el? Un studiu științific a adus indicii inedite despre ceea ce se petrece chiar înaintea morții.  Contrar a ceea ce se crede în general, nu există un moment exact al unei treceri de la viață la moarte, potrivit site-ului de știri digi24.ro.

Moartea e un proces, explică Sam Parnia, unul dintre specialiștii mondiali în reanimare, cel care a condus studiul de la Universitatea de Medicină Stony Brook din New York. Abia după momentul în care organele vitale nu mai dau niciun semn de viață încep să moară și celulele, iar aceasta poate dura câteva ore.

La fel ca niște baterii, celulele creierului au polarități electrice și rezerve de energie. Lipsite de oxigen și sânge, neuronii intră mai întâi într-un „mod pauză”. În momentul în care prima celulă cedează, spunem că ea se depolarizează, adică eliberează toată rezerva sa de energie. Acest șoc antrenează depolarizarea unei celule vecine, care își eliberează, la rândul ei, energia, iar apoi tot acest proces se propagă în lanț.

Acest val masiv este un veritabil tsunami pentru creier. Structurile sale fiziologice și anatomice, concepute pentru celule funcționale, se deteriorează. Dar acest tsunami este, totuși, până la un anumit punct, reversibil. Întrebarea e cum știm când moartea devine absolut ireversibilă din punct de vedere celular, subliniază profesorul Sam Parnia. Dacă se acționează înaintea acestui moment, celulele se pot restabili. Răcorirea capului, de pildă, păstrează celulele și frânează acumularea de elemente chimice toxice.

Obiectivul lui Jens Dreier este dezvoltarea unor metode automatizate pentru detectarea depolarizărilor. „Pentru a învăța cum să protejăm creierul în caz de accident vascular cerebral sau de stop cardiac, trebuie să înțelegem mai întâi cum să îl protejăm. Timpul joacă un rol important”, spune profesorul.

Apărută în urmă cu aproape jumătate de secol, odată cu respirația artificială și resuscitarea cardiacă, știința reanimării a făcut ca milioane de persoane care se apropiau de moarte să revină la viață.  Iar mărturiile lor despre această experiență coincid, indiferent de vârstă, origine, religie: aceste persoane descriu un sentiment de pace imensă, traversarea unui tunel, o lumină caldă și apropiați care au murit și care îi întâmpină, explică Sam Parnia, potrivit digi24.ro.

1085 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook
powered by Binbox