Din cuprinsul articolului
Riscuri majore pentru elevi în timpul examenelor. După aproape trei luni de pandemie, de marți, 2 iunie, școlile își vor primi din nou în bănci elevii pentru pregătirea examenelor naționale. Accesul la educație este un drept fundamental, iar prezența elevilor și a profesorilor trebuie să se desfășoare în condiții de siguranță fizică și emoțională, transmite Federația Coaliția pentru Educație.
Pentru a asculta argumentele elevilor, părinților și profesorilor, Federația Coaliția pentru Educație și ARDOR a organizat luni, 1 iunie, de Ziua Internationala a Copilului, între orele 16:00 și 18:00, o dezbatere online despre organizarea perioadei de pregătire și a examenelor de Evaluare Națională și de Bacalaureat.
Urmărind evoluția procesului educațional, cunoscând realitățile din sistem și luând în considerare reglementările cu privire la organizarea examenelor de evaluare națională la clasele a VIII-a și a XII-a, Federația Coaliția pentru Educație semnalează riscurile existente cu privire la sănătatea și starea de bine a celor implicați, în raport cu miza acestor examene. Aceste riscuri pornesc de la garantarea asigurării corespunzătoare a condițiilor igienico-sanitare în toate școlile ce își vor redeschide porțile și merg până la probabilitatea ca elevii din medii vulnerabile, cei care vor mai reveni la școală, precum și elevii cu nevoi speciale să fie expuși unui risc mai ridicat.
La riscurile de îmbolnăvire a elevilor și profesorilor, a familiilor lor, se adaugă lipsa unor acțiuni și mesaje ferme de încredere și sprijin pentru aceștia, precum presiunea mediatică suplimentară. Toate acestea înseamnă pentru elevi și familiile lor stres suplimentar, care le poate afecta capacitatea de a face față examenelor.
Riscuri majore pentru elevi în timpul examenelor
Ținând cont de riscurile existente, Coaliția pentru Educație recomandă readucerea elevilor în colectivitate ținând cont de nevoile acestora, cu acces la servicii integrate care să răspundă nevoilor de siguranță fizică, psihică și emoțională. Avem încredere că în sistem există profesioniști și resurse financiare care să conducă la soluții asumate și scăderea semnificativă a riscului de infectare.
Este un moment crucial în educația din România de care depinde soarta unei generații. De aceea, solicităm autorităților să aibă în vedere principiul echității, care trebuie pus la baza fiecărei decizii care vizează educația: fiecare copil contează, are nevoi specifice, iar sănătatea fizică și emoțională preced învățarea și rezultatele școlare.
Aspectele care determină Coaliția pentru Educație să ia această poziție, și care au mai fost transmise Ministerului Educației și Cercetării, decidenților și societății civile și în alte contexte, sunt următoarele:
Riscuri majore pentru elevi. Condițiile igienico-sanitare precare din școli nu garantează prevenirea îmbolnăvirii elevilor. Martie 2020 ne-a găsit cu un număr de câteva sute de școli în care nu există toalete. Condițiile de igienă din școli, fie că vorbim de cele din mediile defavorizate, în special din zonele rurale, sau cele cu renume, suprapopulate, cu număr redus de grupuri sanitare și chiuvete pentru spălat pe mâini, erau cunoscute și înainte de pandemie. Săpunul și hârtia igienică, materiale de bază pentru menținerea igienei, nu au fost obligatorii în școli, iar dacă au existat, au fost asigurate în mare parte prin contribuiția părinților.
Lipsa fondurilor, procesul lent de îmbunătățire a condițiilor din școli, modul în care autoritățile publice locale tratează școlile sau repartizează fondurile publice au împiedicat îmbunătățirea acestor condiții. Credem că elevii nu pot susține ore de pregătire și examene în școli care nu au apă curentă și toalete în incintă.
Se încalcă principiul echității sociale și educaționale
Expunerea și prelungirea timpului de expunere a elevilor și a personalul didactic/didactic auxiliar și nedidactic din învățământ sunt iminente. Ordinul nr. 4267/841/2020 pentru stabilirea unor măsuri de prevenire și combatere a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 în unitățile/instituțiile de învățământ, instituțiile publice și toate structurile aflate în subordonarea sau coordonarea Ministerului Educației și Cercetării publicat în 19 mai stabilește în art. 14 ca triajul epidemiologic să fie efectuat individual, elevii să fie însoțiți până în săli și la terminarea orelor până la ieșire. În școlile mari, în clasele terminale, este vorba de câteva sute de elevi pe serie. Termoscanara elevilor individual acolo unde efectivele sunt mari presupune un timp destul de lung. Procesele impuse prin ordin presupun un timp mai îndelungat în incinta școlii și, astfel, o creștere a riscului de infectare.
Riscuri majore pentru elevi. Evoluția bolii a demonstrat că pacienții cu comorbidități au un risc mai mare de a dezvolta complicații în urma infectării cu COVID-19. Elevii cu părinți/tutori/reprezentanți legali care lucrează în domenii cu risc mare de infectare vor intra în contact cu ceilalți. Prin urmare, elevii și profesorii care suferă și de alte afecțiuni vor fi expuși unui risc mai mare de îmbolnăvire gravă. Realitatea acestor familii este că infectarea se poate produce în orice moment, iar confirmarea survine în câteva zile. Un elev care vine dintr-o astfel de familie îi poate contamina, fără să știe, pe cei din jur, în ciuda măsurilor de prevenție. Expunerea elevilor în lipsa unui tratament validat, care să asigure vindecarea în cazul infectării în cadrul școlii, înseamnă asumarea unui risc ridicat.
Modul de pregătire a examenelor naționale încalcă principiul echității sociale și educaționale și nu asigură șanse egale tuturor copiilor. Menționăm aici diferențele majore între condițiile infrastructurii școlare din mediile defavorizate, în special în cele rurale, și imposibilitatea respectării măsurilor de prevenție într-un timp atât de scurt. Participarea la pregătire sau la examene presupune în unele zone deplasarea elevilor în școlile/liceele de care aparțin.
Copiii din medii dezavantajate vor fi cei care vor participa la pregătirile premergătoare examenelor, în timp ce copiii din familii cu posibilități vor rămâne acasă, pentru că au acces la pregătirea prin învățare la distanță și prin meditații. Ca urmarea a acestei realități, gradul expunerii copiilor din medii dezavantajate la infectare este unul crescut.
Mai mult, copiii cu nevoi speciale sunt obligați, în ciuda condiției lor de sănătate, să susțină un examen cu masca pe față sau urmând alte proceduri care complică desfășurarea examenului în condiții optime pentru ei. În plus, parte dintre copiii care au rămas deconectați de școală în această perioadă nu vor reveni în sălile de clasă.
Sănătatea psihică și emoțională preced învățarea
O condiție prealabilă pentru învățare este asigurarea siguranței emoționale a elevilor. Cele două luni și jumătate de izolare, incertitudinea momentului și condițiilor revenirii la școală, i-au afectat pe copii. Creșterii disparităților, lipsei accesului la programele de tip ”masă caldă”, “cornul și laptele” li s-a adăugat ruptura socială față de colegi și cadrele didactice. Condițiile impuse pentru prevenirea infectării prin auto-izolare au adăugat un factor de stres pentru toți elevii.
Nu în ultimul rând, considerăm că această perioadă este un test important care va arăta schimbările necesare pentru pregătirea corespunzătoare a școlilor pentru a-și redeschide porțile pentru revenirea tuturor elevilor în sălile de clasă în condiții de siguranță în timpul/după vacanța de vară. Credem că autoritățile trebuie să țină seama de recomandările pentru redeschiderea școlilor publicate recent de instituțiile internaționale – UNESCO, UNICEF, PAM și Banca Mondială -, cu accent pe acordarea de sprijin copiilor din medii dezavantajate, care au nu au avut acces la educație în ultimele luni, iar, în unele cazuri, nici la hrană corespunzătoare.
Aceste recomandări includ: modificări de politici publice privind închiderea/redeschiderea școlilor în situații de urgență, accesul copiilor marginalizați și neșcolarizați și consolidarea/standardizarea învățării la distanță; finanțarea demersurilor necesare pentru combaterea impactului COVID-19 asupra educației (în România inclusiv prin asigurarea infrastructurii corespunzătoare); asigurarea desfășurării în siguranță a activităților prin distanțare socială și igienă corespunzătoare; asigurarea stării de bine și protejarea copiilor, inclusiv prin furnizarea de servicii esențiale în școală, cum ar fi cele medicale și nutriționale; sprijin pentru copiii marginalizați, astfel încât să se asigure revenirea lor la școală.
