Din cuprinsul articolului
Sănătatea vaginală și regularitatea ciclului menstrual oferă informații prețioase despre echilibrul general al organismului. Înțelegerea semnelor care indică un ciclu sănătos și a celor care pot semnala o problemă este esențială pentru prevenție și pentru menținerea stării de bine pe termen lung.
Un ciclu menstrual normal are, de regulă, o durată cuprinsă între 21 și 35 de zile, iar menstruația propriu-zisă durează între 3 și 7 zile. Fluxul poate fi mai abundent în primele zile și mai redus spre final, iar culoarea sângelui variază de la roșu aprins la roșu închis. Schimbările hormonale care au loc în această perioadă pot provoca crampe ușoare, balonare și variații de dispoziție — manifestări normale, care dispar odată cu încheierea menstruației.
O ușoară mâncărime după activitate fizică intensă sau contact sexual ocazional poate fi normală, însă durerea, senzația de arsură sau mirosul neplăcut nu ar trebui niciodată ignorate. Acestea pot fi semne ale unei infecții locale sau hormonale care necesită evaluare medicală.
Semne care indică o problemă de sănătate vaginală
Corpul oferă adesea semnale clare atunci când ceva nu este în regulă. O scurgere groasă, galben-verzuie sau cu miros neplăcut poate indica o infecție bacteriană sau fungică, iar mâncărimea persistentă ori senzația de arsură pot fi simptome ale candidozei, vaginozei bacteriene sau chiar ale unei boli cu transmitere sexuală.
Durerea în timpul contactului sexual este un alt semn care nu trebuie neglijat. Poate fi provocată de uscăciune vaginală, dezechilibre hormonale sau inflamații locale, dar și de afecțiuni mai complexe, care trebuie investigate de medicul ginecolog.
Sângerările între menstruații pot apărea ocazional, dar dacă devin frecvente sau abundente, pot semnala o tulburare hormonală, un polip sau alte probleme ginecologice. De asemenea, ciclurile neregulate sau absența menstruației pe o perioadă îndelungată pot fi legate de stres, dereglări tiroidiene sau sindromul ovarelor polichistice (SOP).
O igienă intimă adecvată și un stil de viață echilibrat sunt esențiale pentru prevenirea infecțiilor și reglarea ciclului menstrual. Zona intimă trebuie curățată zilnic doar cu apă și săpun blând, neparfumat, evitând spălăturile intravaginale care pot distruge flora naturală.
Lenjeria din bumbac, schimbată zilnic, permite pielii să respire și previne acumularea de umiditate, principalul factor care favorizează dezvoltarea bacteriilor. O alimentație variată, bogată în legume, fructe, cereale integrale și probiotice, contribuie la menținerea echilibrului florei vaginale. În același timp, hidratarea corespunzătoare și controlul stresului — prin mișcare, somn suficient sau meditație — joacă un rol important.
Ținerea unui jurnal menstrual, fie în format clasic, fie printr-o aplicație dedicată, poate ajuta la observarea oricăror modificări de durată, intensitate sau simptome asociate.
Sindromul premenstrual (SPM): cauze, simptome și soluții
Pentru multe femei, perioada care precede menstruația este însoțită de o serie de simptome neplăcute. Sindromul premenstrual (SPM) afectează aproximativ trei din patru femei și poate apărea cu una până la două săptămâni înainte de menstruație.
Simptomele fizice includ balonare, crampe, sensibilitate la nivelul sânilor, acnee, dureri de cap și oboseală. Pe lângă acestea, pot apărea manifestări emoționale precum anxietate, iritabilitate, schimbări bruște de dispoziție, tristețe inexplicabilă sau poftă crescută de anumite alimente. În general, simptomele dispar odată cu debutul sângerării menstruale.
În cazurile mai severe, vorbim despre tulburarea disforică premenstruală (TDPM), o formă intensă de SPM caracterizată prin depresie accentuată, anxietate puternică, atacuri de panică și dificultăți de concentrare. Această afecțiune necesită consult medical și, uneori, intervenție terapeutică specializată.
Cauzele exacte ale sindromului premenstrual nu sunt pe deplin cunoscute, dar se consideră că fluctuațiile hormonale și modificările nivelului de serotonină din creier au un rol esențial. Alți factori de risc includ dezechilibrele hormonale, stresul cronic, lipsa somnului, alimentația dezechilibrată, consumul excesiv de cafeină sau alcool și predispoziția genetică.
Cum se gestionează sindromul premenstrual
Tratamentul se stabilește individual, în funcție de intensitatea simptomelor și de particularitățile fiecărei femei. În formele ușoare, modificarea stilului de viață poate avea rezultate notabile. Se recomandă mese mici și regulate, reducerea consumului de sare, zahăr și grăsimi, evitarea cafelei și a băuturilor alcoolice și includerea alimentelor bogate în calciu, magneziu și vitamine din complexul B.
Activitatea fizică moderată — cum ar fi mersul alert, înotul sau yoga — contribuie la reducerea stresului și la reglarea hormonală. Somnul adecvat și tehnicile de relaxare pot ameliora starea generală. În unele cazuri, medicul poate recomanda suplimente cu magneziu, vitamina B6 sau vitamina E, însă automedicația nu este indicată.
În situațiile severe, tratamentul poate include terapie hormonală sau antidepresive, dar numai sub supravegherea unui specialist.
Consultul ginecologic este necesar dacă menstruația devine anormal de abundentă sau durează mai mult de o săptămână, dacă apar dureri pelviene puternice, mirosuri neobișnuite, scurgeri persistente sau mâncărimi care nu cedează. Sângerările repetate între cicluri, lipsa menstruației, durerile în timpul contactului sexual și simptomele emoționale severe sunt motive suplimentare pentru o evaluare medicală.
Diagnosticul precoce și monitorizarea periodică sunt cheia pentru prevenirea complicațiilor și menținerea unei vieți intime și reproductive sănătoase.
