Sari la conținut

Medic, despre cireșe și acidul uric: Nu FRUCTOZA DIN FRUCTE a fost vreodată problema ci…

acidul uric
Sursă foto: pixbay.com
ciresele cresc acidul uric?

Cireșele sunt foarte apreciate și consumate în această perioadă, ele conțin o substanță numită acid elagic, care ajută la reducerea nivelului de acid uric din sânge. Prin urmare, consumul regulat de cireșe poate ajuta la prevenirea sau reducerea simptomelor asociate cu hiperuricemia, cum ar fi gută. Totuși, este recomandat să consumați cireșele în cantități moderate și să consultați un medic înainte de a face modificări semnificative în dietă.

Dr. Adrian Copcea. Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice, vine cu explicații:

„CIREŞELE ŞI ACIDUL URIC. UN PIC DE AUDIERE CRITICĂ A UNUI FILMULEŢ ŞI SFATURILE MELE PE TEMA CIREŞELOR, FRUCTOZEI ETC”, a scris
Dr. Adrian Copcea. Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice, pe Facebook.

Dr. Adrian Copcea, despre cantitatea de cireșe pe care o pot consuma cei cu acid uric crescut: „nu faceţi exces”!

„La prima oră mi-a apărut un filmuleţ cu o doctoriţă, altfel, sunt convins, bine intenţionată, care explica în felul următor: “cireşele scad acidul uric, dar nu faceţi exces, pentru că excesul de fructoză, se ştie, creşte acidul uric. Gramajul este de 280 de grame iar cireşele au efect uricozuric”.

Ce aude un om obişnuit din acest filmuleţ: gramajul de 280 de grame de cireşe e bun pentru acidul uric, dar un gramaj, necunoscut, e prea mult. Iar eu îmi pun întrebarea: care e acel gramaj: 500 grame? 1 kilogram? 2 kilograme de cireşe?”, spune medicul.

Iar aici ajungem să căutăm datele tehnice:

• Pentru cele 280 de grame am găsit studiul. Da, 280 de grame timp de 28 de zile au ameliorat niste markeri metabolici şi infecţioşi. Un studiu oarecum basic, foarte mic (18 participanţi) dar care a făcut ceva şi a măsurat ceva…apoi a explicat diversele acţiuni ale celor 280 de grame: efecte antiinflamatorii, explicate cel mai probabil prin fitonutrienţii (antioxidanţii) din cireşe: polifenolii. Dintre ei antocianinele (care sunt în fructe cu nuanţe mai spre mov/violet – inclusiv în cireşe) sunt şi cu efecte de inhibare a ciclooxigenazei, deci un fel de aspirină diluată. Alte componente au efecte pe oxidul nitric (NO) şi aşa mai departe. Să nu lungesc: ideea era că sunt efecte benefice ale cireşelor pe multe linii şi era un studiu care a obiectivat asta la 280 de grame/zi timp de 28 de zile. Asta şi fără să modifice glicemia, insulina (scrie foarte frumos, las articolul în comentariul 1). Dar, desigur, la cei 18 care erau şi sănătoşi.

O doză de fructe CLARA

• Mai departe oricât am căuta, şi ăsta e mai mult un pronostic, dar poate caută cineva cu cei mai buni roboţi şi cu cele mai bune tentacule de Pubmed şi Cochrane şi ce mai e: nu există nicăieri în ştiinţă o doză de fructe CLARA de unde să zici: “de aici fructoza e în exces! Fructoza în exces creşte acidul uric!”

Adică ce era în fimuleţ: consumaţi 280 de grame, dar nu 500 de grame. Iar eu vin şi zic: dar de ce nu 500 de grame: s-a testat şi cu 500 de grame şi s-au pierdut efectele de scădere? A urcat acidul uric? Că pronosticul meu e că de fapt ar fi scăzut şi mai tare…”

FRUCTOZA ŞI ACIDUL URIC

consumul de cireșe
Sursă foto: arhivă Doctorul Zilei

Deja eu m-am plictisit a câta oară scriu asta, dar când văd că şi medicii nutriţionişti cad în capcana asta…Nu FRUCTOZA DIN FRUCTE a fost vreodată problema ci fructoza din ZAHĂR, fructoza din SIROPUL DE PORUMB care e o mare problemă la americani, fructoza din SUCURILE CU ZAHĂR. Aia e fructoza cu probleme, nu fructoza din fructe. Iar ea e problemă pentru că intră cantităţi mari, acolo unde intră, de glucoză + fructoză, iar glucoza e deja multă şi face ce are de făcut iar fructoza e reduntantă, e în plus, corpul nu prea ştie ce să facă cu ea şi o transformă în grăsime. Deci, repet, acolo unde e mult zahăr, nu la fructe. Opresc aici raţionamentele să nu fie prea complicat, şi revin la esenţă.

• Cireşele, zice un studiu (per total nesemnificativ, dar asta e) ar avea nişte efecte benefice pe acidul uric si pe markeri inflamatori. Previzibil şi probabil sunt multe alte studii mult mai bune. Dar ăsta măcar a pus gramaj la cireşe şi cireşele au fost singurul subiect al studiului. 280 de grame pe zi.
• De aici încolo improvizaţiile cu “nu faceţi exces de fructe, că excesul de fructoză creşte acidul uric” (şi de obicei creşte o mulţime de catastrofe prin corp, dacă stai să asculţi netul românesc) nu mai fac onoare vorbitorilor, că se vede treaba că niciunul din ei n-a luat la puricat articole să caute: unde e, dom’le, articolul ăla unde scrie de excesul de fructe care creşte acidul uric? Poate sunt pe aici mai mulţi tineri entuziaşti care mă pot lumina şi pe mine, eu am fixată ideea că TOATE informaţiile cu “excesul de fructoză” n-au nimic de-a face cu fructele, ci cu fructoza din zahăr şi din concentratul de porumb HFCS de la americani. Ele da, sunt sigur că au astfel de efecte la consum foarte mare.
• Fructele sunt bune prin o mulţime de mecanisme. Nu rele. Nu rele prin fructoză. Doar diabeticii pot constata creşteri de glicemii la consum mare de fructe, asta nici măcar nu e de la fructoză, e de la banalul TOTAL DE CARBOHIDRATI pe care l-au depăşit, în sezonul ăsta prin fructe.

Sfat pentru diabetici
• Acum pentru diabetici. Dacă sunteţi mari iubitori de fructe: faceţi-vă şi 100% din carbohidraţi din fructe, nu e nicio problemă. Cel mai simplu e ca atunci când sunt cireşe bune şi ce mai e în sezon, cantităţile de pâine, cartofi, mămăligă, orez şi ceilalţi carbohidraţi de la mese să devină minime. De exemplu să rămână la o masă: carne + o salată + un pumn sau doi de cireşe. şi cu asta s-a rezolvat, în mare parte, şi cu carbohidraţii. E un „truc” pe care mereu îl explic la cabinet: dacă ai mai mulţi carbohidraţi din ceva -> redu carbohidraţii din altceva”, conchide medicul pe Facebook.

 

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel