Din cuprinsul articolului
Medicii atrag atenţia că boala ficatului gras non-alcoolic este relativ frecventă la populaţia generală şi, în timp, poate duce la steatohepatită non-alcoolică, ciroză și insuficiență hepatică, o afecțiune potențial fatală.
Această afecțiune, cunoscută și sub numele de steatoză hepatică, afectează între 6% și 35% din populația globală. Pe lângă consumul excesiv de alcool, există și alte obiceiuri care ne pot afecta și ficatul, unele dintre ele chiar surprinzătoare. Acestea includ alimentația deficitară, consumul de băuturi detox, lipsa somnului.
Pentru persoanele supraponderale sau obeze, care sunt afectate de boala ficatului gras, primul pas esențial este pierderea graduală în greutate. Acest lucru se poate realiza prin adoptarea unei diete echilibrate, exerciții fizice regulate și o alimentație sănătoasă.
Cele mai NOCIVE alimente pentru ficatul gras
Alcoolul: alcoolul poate fi o cauză majoră a bolii hepatice grase, precum și a altor boli hepatice.
Zahăr adăugat: evitați alimentele cu zahăr, cum ar fi bomboanele, prăjiturile, sucurile și sucuri de fructe. Nivelul ridicat de zahăr din sânge crește cantitatea de grăsime acumulată în ficat.
Alimente prăjite: acestea sunt bogate în grăsimi și calorii.
Sare adăugată: consumul de prea multă sare poate crește riscul de boală a ficatului gras. Se recomandă limitarea aportului de sodiu la mai puțin de 2.300 de miligrame pe zi. Persoanele care au hipertensiune arterială ar trebui să limiteze aportul de sare la cel mult 1.500 mg pe zi
Pâine albă, orez și paste: făina albă este, de obicei, foarte procesată, iar alimentele preparate din aceasta pot crește glicemia mai mult decât cerealele integrale, din cauza lipsei de fibre.
Carne roșie: Carnea de vită și porc sunt bogate în grăsimi saturate. Carnea foarte procesată, în general, ar trebui să fie, de asemenea, limitată, deoarece este bogată în sodiu.
Dieta pentru boala ficatului gras
- fructe și legume
- plante bogate în fibre, precum leguminoasele și cerealele integrale
- reducerea semnificativă a consumului de anumite alimente și băuturi, inclusiv cele bogate în zahăr adăugat, sare, carbohidrați rafinați și grăsimi saturate
- limitarea/excluderea alcoolului și a fumatului
Un consum regulat de cafea este corelat cu un risc redus de apariție a bolii ficatului gras non-alcoolic și cu un risc diminuat de dezvoltare a fibrozei hepatice la cei deja afectați de această afecțiune. Cafeaua are capacitatea de a reduce numărul de enzime hepatice anormale la persoanele predispuse la boli hepatice.
În plus, atât fasolea, cât și soia, au demonstrat potențial în reducerea riscului de dezvoltare a bolii ficatului gras. Leguminoasele, precum lintea, năutul, soia și mazărea, nu sunt doar bogate din punct de vedere nutrițional, dar conțin și amidon rezistent care contribuie la îmbunătățirea sănătății intestinale.
Este reversibilă steatoza hepatică?
Boala ficatului gras non-alcoolic este greu de identificat de către o persoană pentru că nu se manifestă prin simptome specifice legate doar de afecțiuni hepatice.
Alte simptome gastrointestinale care pot semnaliza instalatarea statozei hepatice sunt: durere după masă, flatulență, greață sau diaree.
Steatoza poate fi alcoolică în care principal cauză este consumul exagerat de alcool şi nonalcoolică, unde, cauzele incriminate sunt: obezitatea, diabetul, dislipidemiile, consumul anumitor medicamente sau sarcina.
Medicii susţin că, prin dietă şi mişcare, o persoana ajunsă la stadiul al II-lea de steatoză se poate recupera integral până la stadiul primar al bolii.
