Declarații tensionate și documente oficiale readuc în prim-plan contractul de vaccinuri anti-COVID-19 încheiat de România cu Pfizer. Fostul premier Marcel Ciolacu a afirmat că Guvernul era conștient încă din 2023 că șansele de a câștiga un eventual proces sunt reduse, dar a ales să întârzie plățile.
„Au început demersurile. Credeați că puteam câștiga vreun proces cu Pfizer? Vaccinurile erau la noi în depozit. Am înțeles că am vrut să ne judecăm, dar care a fost temeiul? Dacă eu vă iau mașina, trebuie să v-o plătesc, vă las să mă dați în judecată ca să mai trag de timp. Nu era evident?”, a declarat Ciolacu, într-o conferință de presă susținută la Spitalul Universitar din București.
O decizie evitată în 2023
În centrul controversei se află o decizie din 2023 privind un amendament negociat de Comisia Europeană cu Pfizer, care permitea reducerea cantităților de vaccin și eșalonarea livrărilor până în 2026.
Ministerul Sănătății, condus atunci de Alexandru Rafila, avea două opțiuni:
- acceptarea amendamentului, cu un cost estimat de aproximativ 216 milioane de euro
- refuzul amendamentului, care ridica costurile la circa 375 milioane de euro, plus cheltuieli de judecată
Diferența dintre cele două scenarii depășea 158 de milioane de euro.
În locul unei decizii ferme, documentele arată că ministrul Sănătății a solicitat o poziție din partea premierului și a Ministerului Finanțelor. Răspunsul oficial a fost că decizia aparține exclusiv Ministerului Sănătății.
Schimb de acuzații
Alexandru Rafila susține că a informat Guvernul și că responsabilitatea nu îi aparține integral.
„Noi am venit cu soluția către Guvernul României, care trebuia să asigure finanțarea, pe de-o parte, și schimbarea legislației privind achizițiile publice, pe de altă parte, și nu a făcut-o”, a declarat fostul ministru.
Acesta a explicat și de ce nu a făcut publică situația în acel moment: „Nu cred că în acel interval de trei, patru zile (…) era propice pentru astfel de poziție publică, pentru că nu ar fi adusă în niciun fel o soluționare a situației”.
La rândul său, fostul premier Nicolae Ciucă a transmis că responsabilitatea aparținea ministerului de resort: „cei care sunt în măsură să poarte o discuție pe acest subiect sunt cei de la Ministerul Sănătății”.
„O comandă ilogică”
Marcel Ciolacu a criticat și decizia inițială din 2021, când România a contractat 39 de milioane de doze de vaccin.
„Era o comandă ilogică, nu are nicio treabă cu realitatea, decât dacă voiam să vaccinăm și Africa din banii noștri (…)”, a declarat acesta.
Fostul premier a susținut că situația i-a fost „servită” la preluarea mandatului și că nu a existat o comunicare directă cu ministrul Sănătății pe acest subiect: „Nu am avut o comunicare cu domnul Rafila pe acest subiect (…) nu e nimeni de la PSD vinovat”.
Avertismente încă din 2021
Documentele arată că încă din momentul semnării contractului, Ministerul Finanțelor atrăgea atenția asupra dimensiunii comenzii.
„Numărul de doze de vaccin propuse spre achiziționare depășește necesarul de doze al populației”, se arăta într-o analiză internă.
În 2023, când pandemia intrase pe un trend descendent, Comisia Europeană a negociat ajustarea contractelor la nivelul statelor membre. România avea un interval limitat pentru a decide dacă acceptă noile condiții.
Contractul de vaccinuri face obiectul unui dosar deschis de Direcția Națională Anticorupție, investigația vizând modul de achiziție și deciziile administrative asociate.
Cazul evidențiază un blocaj instituțional major. Decizii cu impact de sute de milioane de euro au fost amânate sau transferate între instituții, în timp ce obligațiile contractuale au continuat să producă efecte financiare.
