Sari la conținut

Stomatita: cauze, simptome, preventie si tratament

stomatita
Sursă foto: Getty Images
Stomatita: cauze și tratament

Imaginați-vă un scenariu în care acțiunile de bază, cum ar fi mâncatul, vorbitul sau zâmbitul, devin sarcini chinuitoare. Din păcate, aceasta este o realitate dură pentru persoanele care se luptă cu stomatita. Este o afecțiune care implică inflamarea membranei mucoase din interiorul cavității bucale.

Stomatita este mai mult decât un disconfort oral. Ea perturbă viața de zi cu zi, întrerupând rutinele și diminuând calitatea interacțiunilor. Afecțiunea are origini virale, bacteriene sau fungice. Ea are și alți factori care contribuie. Aceste complexități subliniază necesitatea unui management în timp util.

În acest articol, vom explora cauzele stomatitei, simptomele, diagnosticul, tratamentele și prevenirea. Este timpul să navigați printre provocările sale și să recâștigați controlul asupra sănătății și bunăstării dumneavoastră orale.

Ce este stomatita?

Stomatita este definită prin inflamarea și înroșirea mucoasei orale. Afecțiunea poate afecta gingiile, limba, partea interioară a obrajilor și buzele. Poate aduce disconfort și dificultăți în a mânca, a vorbi și a dormi.

Există două tipuri principale de stomatită – afte (herpetice) și afte (aftoase).

  • Afte/ herpes stomatită. Acestea au răni mici, dureroase, pline de lichid. Plăgile se formează pe sau în jurul buzelor, în apropierea marginilor gurii. Este provocată de virusul herpes simplex (HSV). Afecțiunea se mai numește și herpes stomatită. Aftele bucale pot dura aproximativ 5-7 zile și pot continua să revină. Din păcate, aceste răni sunt contagioase.
  • Afte/ulcere aftoase. Acestea se mai numesc și ulcere aftoase și sunt cauza comună a stomatitei. Rănile sunt de culoare albă palidă sau gălbuie, cu un inel exterior roșu, ceea ce duce la dureri acute și de scurtă durată. Aftele se formează individual sau în grupuri, de obicei pe partea interioară a buzelor, obrazului sau limbii.

Stomatita poate perturba sănătatea orală, complicând practicile de igienă. Disconfortul asociat cu această afecțiune face ca periajul și folosirea aței dentare să fie o provocare. Dacă este lăsată să progreseze, afecțiunea se poate agrava. Aceasta are potențialul de a provoca complicații. Acestea includ infecții secundare sau dificultăți în alimentație și înghițire.

Care sunt cauzele stomatitei?

Cauzele stomatitei pot varia semnificativ. Afecțiunea poate fi cauzată de infecții virale sau bacteriene. În unele cazuri, se poate datora unor tulburări autoimune sau anumitor medicamente. Identificarea cauzelor profunde este crucială pentru a gestiona eficient situația.

  • Infecții virale datorate virusului herpes simplex (HSV)
  • Virusuri ale răcelii obișnuite, cum ar fi Coxsackievirus (boala mâinilor, picioarelor și gurii) sau adenovirusul
  • Infecții cu drojdie, cum ar fi aftele
  • Anumite tulpini de bacterii Streptococcus, în special Streptococcus mutans și Staphylococcus aureus
  • Infecții cu transmitere sexuală
  • Reacții alergice la anumite alimente, medicamente sau produse de îngrijire orală
  • Dezechilibre nutriționale, în special pe vitamina B12, fier sau acid folic
  • Agenți iritanți, cum ar fi fumatul sau tutunul de mestecat
  • Orice formă de traumă la nivelul cavității bucale. Aceasta poate varia de la mușcarea interiorului obrazului, a buzei sau a limbii. De asemenea, poate rezulta din arderea gurii cu alimente sau băuturi fierbinți. În unele cazuri, protezele dentare prost adaptate și intervențiile chirurgicale pot provoca răni.
  • Tratamentul de chimioterapie pentru cancer
  • Afecțiuni asociate cu uscăciunea gurii

Simptomele stomatitei

Afecțiunea aduce adesea disconfort, durere și senzație de înțepătură. În fiecare caz, simptomele variază și pot include următoarele:

  • Ulcerele și leziunile orale au un strat galben sau alb și o bază roșie. Cele mai multe se formează, de obicei, în interiorul buzelor, obrajilor sau pe limbă.
  • Pete înroșite sau umflate
  • Blistere
  • Senzație de arsură în gură
  • Febră și stare generală de rău

Căutarea imediată a îngrijirii medicale este esențială pentru un diagnostic precis. Făcând acest lucru se asigură începerea tratamentului adecvat. Acesta minimizează simptomele și previne complicațiile.

Cum se diagnostichează stomatita?

Un profesionist din domeniul sănătății va examina cavitatea bucală. Va face acest lucru pentru a identifica semnele caracteristice stomatitei.

Alte teste ar putea include următoarele:

  • Tampoane virale și bacteriene
  • Raclaj de țesut sau tampoane pentru infecții fungice
  • Biopsie sau prelevare de țesut sau de celule
  • Teste patch pentru identificarea alergiilor
  • Teste de sânge

Istoricul medical al persoanei va fi, de asemenea, analizat. Motivul este acela de a determina dacă un medicament actual sau anterior este responsabil pentru stomatită. În plus, medicul va întreba și despre istoricul sexual și obiceiurile de fumat.

Tratamentul pentru stomatită

Tratamentul pentru stomatită se va baza pe cauza principală.

  • Medicamente și antivirale. Dacă un virus este cauza principală, medicul va prescrie medicamente antivirale. Printre exemple se numără aciclovirul sau valaciclovirul. Aceste medicamente ajută la gestionarea replicării virale. De asemenea, ele minimizează severitatea și durata focarelor. Antibioticele, cum ar fi penicilina sau eritromicina, vor combate infecția. Ele vor reduce, de asemenea, simptomele dacă bacteriile sunt responsabile.
  • Clătirile bucale. Clorurile bucale conțin agenți antimicrobieni sau antiinflamatori, cum ar fi clorhexidina sau peroxidul de hidrogen. Acestea acționează prin reducerea inflamației orale și prevenirea infecției.
  • Aplicații topice. Tratamentele topice, cum ar fi corticosteroizii sau cremele antifungice, sunt aplicate pe zonele afectate. Acestea reduc la minimum durerea, umflarea sau creșterea fungică.

Tratarea factorilor care stau la baza stomatitei sunt vitali pentru un management eficient. Aceasta implică tratarea deficiențelor nutriționale prin schimbări în alimentație. În ceea ce privește alergiile, aceasta poate include evitarea factorilor declanșatori specifici. În plus, renunțarea la tutun sau reducerea la minimum a traumatismelor orale ajută la prevenirea episoadelor recurente.

control stomatologic
Sursă foto: arhiva Doctorul Zilei

Măsuri preventive

Dacă doriți să vă reduceți riscul de a dezvolta stomatită, respectați aceste măsuri de precauție de bază. De exemplu:

  • Mențineți o bună igienă orală cu periaj regulat cu pastă de dinți cu fluor și folosirea ușoară a aței dentare.
  • Folosiți o apă de gură antiseptică și non-alcoolică.
  • Folosiți o periuță de dinți cu peri moi pentru a minimiza potențialele traumatisme ale cavității bucale.
  • Evitați substanțele iritante, cum ar fi produsele din tutun.
  • Urmați o dietă bine echilibrată și bogată în vitamine esențiale (vitaminele B). În afară de complexul de vitamine B, puteți stimula sistemul imunitar prin includerea alimentelor bogate în antioxidanți, zinc și vitamina C. În plus, merită luate în considerare și probioticele pentru a vă ajuta să vă întăriți sistemul imunitar.
  • Programați controale stomatologice de rutină
Etichete:

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Mai citeste si:

Doctorul zilei whatsapp channel