Din cuprinsul articolului
În medie, un om petrece o treime din viață dormind. Medicii susțin că, în timpul somnului, creierul trece printr-un proces activ de curățare a toxinelor (prin sistemul glinfatic), consolidare a memoriei și procesare emoțională. Acesta alternează între faze non-REM (somn profund pentru regenerare fizică) și REM (visare intensă), întărind conexiunile neuronale și optimizând funcțiile cognitive pentru a doua zi.
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la IMT School for Advanced Studies din Lucca și publicat în revista științifică PLOS Biology, relevă că visele intense ar putea fi cheia unui somn odihnitor. Timp de mai multe nopți, oamenii de știință au analizat activitatea cerebrală a mai multor adulți sănătoși. Ei au folosit electroencefalografia de înaltă densitate (EEG) pentru a monitoriza modul în care creierul funcționează în timpul somnului.
Participanții au fost treziți în repetate rânduri în timpul fazei de somn non-REM, potrivit Euronews. Au fost rugați să descrie ce experimentau mental în acel moment și cât de profund simțeau că dormiseră.
Cînd somnul este mai profund?
Analiza a peste 1.000 de episoade de trezire a arătat că participanții declarau că au dormit cel mai profund în două situații: atunci când nu își aminteau niciun fel de experiență mentală sau atunci când avuseseră vise intense și captivante.
În schimb, gândurile fragmentate sau vagi erau asociate cu senzația unui somn mai superficial. „Nu toate experiențele mentale din timpul somnului sunt percepute la fel”, a explicat Giulio Bernardi, autorul principal al studiului. „Calitatea experienței, în special cât de captivant este visul, pare să fie esențială.”
Rezultatele studiului ar putea schimba modul în care specialiștii înțeleg calitatea somnului. Până acum, evaluarea somnului s-a bazat în principal pe indicatori biologici obiectivi, precum undele cerebrale, durata somnului sau etapele somnului, relevă sursa citată de , arată Mediafax.
Noul studiu sugerează însă că percepția subiectivă a somnului joacă un rol important. Cercetătorii au observat că pe parcursul nopții participanții declarau că somnul lor devenea mai profund. S-a întâmplat chiar dacă presiunea biologică a somnului scădea. Acest fenomen coincidea cu intensificarea viselor.
Cele mai intense vise, în faza REM
Faza de somn REM (Rapid Eye Movement) acopera 25% din noapte. Prima oara se produce la 90 de minute dupa ce adormim si reapare ulterior la fiecare 90 de minute, devenind mai de durata mai tarziu in noapte (petreci mai mult in somnul REM decat in etapele 3-4 de somn NREM). O noapte tipica inseamna 4-5 cicluri de somn REM.
Experții spun că somnul REM furnizeaza energie catre creier si corp, sustine performantele zilnice, creierul este activ si apar visele, corpul devine imobil si relaxat (aproape paralizat cand visam) deoarece muschii sunt in repaus. In somnul REM, ochii se misca rapid in spatele pleoapelor inchise, iar undele cerebrale sunt similar cu cele din starea de veghe.
Această fază a somnului este adesea considerată perioada în care visezi. Dar este mult mai mult decât atât. În această fază, creierul tău devine un expert în procesarea emoțiilor. El analizează evenimentele din ziua respectivă și le asociază cu amintiri anterioare și cu sentimentele tale. Acest proces nu doar te ajută să înțelegi mai bine cum te simți, ci și să-ți reglezi reacțiile emoționale în viitor.
Implicații pentru sănătatea somnului
Potrivit autorilor studiului, înțelegerea modului în care visele influențează percepția somnului ar putea deschide noi direcții pentru tratamentul problemelor de somn.
Dacă visele contribuie la senzația de somn profund, atunci modificările în modul în care oamenii visează ar putea explica de ce unele persoane se simt obosite chiar și după o noapte în care indicatorii biologici arată un somn normal.
Pe viitor, terapiile pentru îmbunătățirea somnului ar putea viza nu doar durata sau continuitatea somnului, ci și natura experiențelor din timpul viselor.
