Din cuprinsul articolului
Mâncarea pe bază de stres este adesea declanșată de forțe nesănătoase pe care ne-am dori să le putem exclude din viața noastră și poate duce la rușine și regret. Noile cercetări te pot ajuta să empatizezi cu sentimentele tale.
Oamenii de știință atenționează că stresul poate provoca schimbări în multe funcții fiziologice, de la somn la tensiunea arterială și riscul de atac de cord. Dacă ați experimentat vreodată o creștere în greutate care a fost posibil legată de stres, știința tocmai a ajuns la o posibilă nouă explicație în spatele motivului pentru care stresul ne determină să creștem în greutate.
Te-ai întrebat de ce mănânci sub stres și nu te poți abține?
Cercetările anterioare au ajutat să evidențieze modul în care creșterea bruscă a hormonilor de „luptă sau fugă”, cum ar fi cortizolul, poate determina organismul să stocheze grăsime în loc să le folosească pentru energie. Acum, cercetătorii au descoperit că stresul poate schimba și gustul alimentelor, ceea ce poate duce la supraalimentare.
Pentru un studiu, o echipă de psihologie clinică din China a emis ipoteza că stresul ar putea modifica percepția gustului unei persoane și ar putea reduce recompensa pe care o primește din alimente, determinându-l potențial să mănânce mai mult pentru a atinge același nivel de satisfacție.
Publicat în numărul din aprilie 2024 al revistei Physiology & Behavior, studiul lor a reunit 76 de participanți între 18 și 35 de ani.
- Fiecare participant a completat o scară de 10 itemi pentru a-și evalua nivelul de stres perceput. Au fost apoi grupați în categorii cu stres scăzut sau ridicat pentru un test de gust.
- După o scurtă perioadă de post, ei au fost invitați într-un loc de testare pentru a degusta două alimente.
- În timpul testului, au evaluat aroma alimentelor, cum i-a făcut să se simtă și, în cele din urmă, de ce au încetat să mănânce. Ambele grupuri au primit o cantitate prea mare de supă de banane dulci sau supă de porumb pentru a oferi senzații atât dulci, cât și sărate.
- Ei au fost instruiți să mănânce cât au vrut până s-au simțit sătui. Li s-a cerut să evalueze aroma după ce o țin în gură și să o evalueze pe o scară de satisfacție.
- De asemenea, au evaluat mirosul mâncării și l-au adulmecat cu gura închisă pentru a preveni ca mirosul să le afecteze dorința pentru mâncare.
O parte din atracția alimentelor există în aroma lor
Cercetătorii au descoperit că indivizii care erau foarte stresați nu se bucurau de gustul alimentelor la fel de mult ca cei cu un nivel scăzut de stres. Deși nu a existat o diferență semnificativă în cantitatea consumată între grupurile din mediul de testare, acest lucru a indicat că o porție normală de mâncare ar putea să nu satisfacă pe cineva care se confruntă cu un stres ridicat.
Acest lucru i-ar putea determina să continue să caute satisfacție de la mâncare în mod inconștient. Cercetătorii au remarcat că o parte din atractia alimentelor este aroma lor, iar atunci când aceasta este atenuată, recompensa este redusă.
În esență, avem tendința de a înceta să mâncăm atunci când mâncarea nu se mai simte în cele din urmă plină de satisfacții.
Pentru a investiga în continuare efectele nivelurilor ridicate de stres, cercetătorii sugerează necesitatea mai multor studii care să utilizeze alimente pe care participanții le plac în mod normal.
În timp ce ambele grupuri au evaluat alimentele alese la fel de gustoase, rezultatele ar putea diferi pentru alimente mai atrăgătoare. În plus, fiecare grup a primit fie un aliment dulce, fie sărat, astfel încât testele suplimentare ar putea explora dacă tipul de hrană afectează în mod diferit nivelurile de satisfacție pentru persoanele stresate și nestresate.
