Cercetătorii James P. Allison şi Tasuku Honjo au fost recompensaţi, luni, cu premiul Nobel pentru medicină pe 2018.
Tasuku Honjo a amintit că se simte cel mai fericit atunci când primeşte veşti de la pacienţii care s-au vindecat de afecţiunile grave de care sufereau datorită descoperirii sale, conform canalului de știri ABC News.
Honjo, în vârstă de 76 de ani, a declarat de asemenea că îşi va continua studiul pentru a salva viaţa mai multor pacienţi diagnosticaţi cu cancer. El le-a mulţumit colegilor săi, studenţilor şi familiei care l-au susţinut.
Omul de ştiinţă american James P. Allison, în vârstă de 70 de ani, a declarat că se simte ”onorat şi măgulit” de primirea premiului Nobel pentru Medicină. El a dezvăluit că nu a pornit la drum în această cercetare cu scopul de a studia cancerul, ci pentru o mai bună ”înţelegere a biologiei celulelor T, aceste celule incredibile care călătoresc în corpurile noastre şi muncesc pentru a ne proteja”, potrivit ABC News.
Cercetarea lui Allison a condus la realizarea unui tratament cunoscut sub numele de ”blocaj al punctului de control imun”, iar omul de ştiinţă a dezvăluit că a avut ocazia să îi cunoască pe cei care au supravieţuit cancerului datorită descoperirii sale, aceşti pacienţi fiind, în opinia sa, dovezi vii ale puterii terapiei.
În comunicatul emis după anunţarea veştii, Allison nu a uitat să mulţumească ”unei succesiuni de studenţi absolvenţi, postdoctoranzi şi colegi de la Centrul de tratament al cancerului Anderson din Houston”.
Cercetătorul american James P. Allison şi omul de ştiinţă japonez Tasuku Honjo au câştigat luni Premiul Nobel pentru Medicină din 2018 ”pentru descoperirea terapiei împotriva cancerului prin inhibarea răspunsului imun negativ”, un principiu complet nou ce ajută la stimularea apărării proprii a organismului, conform Comitetului Nobel de la Stockholm.
James P. Allison a studiat o proteină care ”funcţionează ca un sistem de frânare în cadrul sistemului imunitar”, au explicat organizatorii. Cercetătorul a reuşit eliberarea potenţială a acestei frâne şi activarea celulelor imunitare pentru atacarea tumorilor, dezvoltând acest concept în cadrul unei noi abordări pentru tratarea pacienţilor, au precizat organizatorii.
Experimentele sale de a bloca proteina, denumită CTLA-4, au obţinut rezultate pozitive încă din 1994, aminteşte dpa.
La rândul său, Tasuku Honjo a fost recompensat cu această distincţie pentru descoperirea unei alte proteine, numită PD-1, care acţionează tot ca o frână în cadrul sistemului imunitar, însă aceasta are un mecanism de acţiune diferit. ”Terapiile bazate pe descoperirea sa s-au dovedit uimitor de eficiente în lupta împotriva cancerului”, notează Comitetul Nobel.
Premiul Nobel pentru Medicină acordat în acest an constituie un reper în lupta noastră împotriva cancerului. Descoperirea realizată de cei doi laureaţi ai premiului pentru Medicină profită de capacitatea sistemului imunitar de a ataca celulele canceroase prin eliberarea frânelor ce inhibă celulele imunitare, a explicat Comitetul Nobel.
Cancerul, o boală cauzată de creşterea celulelor anormale dincolo de limitele obişnuite, este a doua cauză principală de deces la nivel mondial, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Cancerul pulmonar, de prostată, colorectal şi cele care afectează stomacul şi ficatul sunt cele mai frecvente tipuri de cancer la bărbaţi, în timp ce cancerul de sân, colorectal, pulmonar, de col uterin şi tiroidian sunt cele mai frecvente în rândul femeilor.
Aproximativ 9,6 milioane de persoane urmează să moară de cancer în acest an, estimează organismul ONU. Chirurgia, medicamentele şi radioterapia sunt toate tratamente posibile pentru cancer, dar acestea au efecte secundare grave. Cancerele în stadiu avansat rămân foarte dificil de tratat.
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină este primul anunţat din seria distincţiilor atribuite în fiecare an în această perioadă.
Anunţul a fost făcut luni de către Thomas Perlmann, secretarul Comitetului Nobel, la Institutul Karolinska din Stockholm, care oferă prestigiosul premiu pentru medicină.
Anul trecut, oamenii de ştiinţă americani Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young au obţinut această distincţie pentru studiul lor privind mecanismele moleculare care controlează ritmul circadian.
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost atribuit pentru prima dată în 1901 medicului german Emil Adolf von Behring (1854-1917) pentru cercetări asupra seroterapiei şi descoperirea serului antidifteris, care a deschis un nou drum în ştiinţa medicală.
Marţi va fi anunţat laureatul premiului pentru fizică, miercuri cel pentru chimie, vineri cel pentru pace, iar premiul pentru economie va fi atribuit pe 8 octombrie.
Premiul Nobel pentru Literatură nu va fi atribuit în 2018, pentru prima dată după aproape 70 de ani, şi va fi anunţat anul viitor în acelaşi timp cu numele laureatului din 2019. Academia Suedeză, instituţia care îl decernează, afectată profund de un scandal ce vizează agresiuni sexuale, asociate mişcării #MeToo, a decis să amâne decernarea premiului cu un an, pentru a avea timp să se reformeze şi să îi înlocuiască pe membrii ei demisionari, scrie Agerpres.
Anul acesta, fiecare premiu valorează 9 milioane de coroane suedeze (1 milion de dolari). Suma va fi împărţită dacă vor exista mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.
Potrivit tradiţiei anuale, premiile Nobel vor fi înmânate la 10 decembrie, dată la care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.
