Sari la conținut

Testul pumnului îți arată dacă ești pe cale să dezvolți demență. Simplu de făcut de oricine

Foto: arhiva doctorulzilei.ro
Testul pumnului pentru demență

Un simplu test pentru demență poate fi făcut de către oricine, după ce oamenii de știință au descoperit că unul dintre semnele prevestitoare ale bolii este pierderea forței de a strânge pumnul. 

Este un fapt binecunoscut că pe măsură ce îmbătrânim, pierdem masa musculară. Cercetătorii estimează că oamenii încep să piardă masa musculară la 30 sau 40 de ani și își pierd aproximativ 10% din mușchi până la vârsta de 50 de ani. Apoi, de la 50 la 70 de ani, pierdem încă 30% din forța musculară.

Acum, cercetătorii de la Universitatea Edith Cowan din Australia au găsit dovezi care sugerează că o pierdere a forței musculare poate fi, de asemenea, un semnal pentru persoanele în vârstă care dezvoltă demență – un termen umbrelă pentru bolile care afectează capacitatea cognitivă a unei persoane.

Cercetătorii au folosit puterea de strângere a pumnului și testul TUG  ca măsurători ale forței musculare.

Studiul a fost publicat în Journal of Cachexia Sarcopenia and Muscle. 

De ce să măsori puterea de strângere a pumnului

Atunci când medicii doresc să măsoare sănătatea musculară a mâinilor și antebrațelor unei persoane, ei pot administra un test al forței de strngere a pumnului.

Acest test simplu folosește un instrument numit dinamometru. Persoana pur și simplu ține dinamometrul în mână și îl strânge cu toată puterea, iar unealta măsoară cantitatea de forță folosită.

Forța de prindere a fost mult timp considerată un biomarker al sănătății generale a unei persoane. Cercetările anterioare au asociat o forța de strângere a pumnului redusă cu un risc crescut de mortalitate cardiovasculară și de toate cauzele.

Și studiile anterioare au descoperit că puterea de strângere a pumnului este un indicator al calității vieții unei persoane legate de sănătate pe măsură ce îmbătrânește.

Ce este testul TUG?

Testul Timed Up and Go (TUG) este folosit ca o modalitate prin care medicii pot verifica mobilitatea și echilibrul unei persoane.

În timpul testului TUG, persoana testată primește indicația de a se așeza pe un scaun normal. Pe măsură ce medicul o cronometrează, persoana este rugată să se ridice, să meargă pe o linie la aproximativ 10 metri distanță de scaun, să se întoarcă la scaun și să se așeze din nou.

Acest lucru îi permite medicului să vadă cum merge persoana și să verifice dacă există probleme posturale sau de echilibru.

Majoritatea adulților în vârstă sănătoși pot termina testul TUG în 10 secunde sau mai puțin. Un timp mai mare de 13,5 secunde poate indica  un risc mai mare de a cădea.

Studiile anterioare au descoperit că testul TUG ajută la prezicerea fragilității la adulții în vârstă și le evaluează riscul de cădere.

Funcția musculară și demența

Potrivit Dr. Marc Sim, cercetător senior la Institutul de Cercetare pentru Inovare în Nutriție și Sănătate de la Universitatea Edith Cowan din Joondalup, Australia și autorul principal al acestui studiu, cercetătorii au decis să investigheze legătura dintre funcția musculară și demență, deoarece dovezile actuale sugerează legături puternice. între capacitatea fizică, inclusiv masa musculară (de exemplu, sarcopenia) și sănătatea cognitivă.

„Când este luată în contextul demenței, la nivel de comunitate, utilizarea unor teste rapide, ieftine și simple, cum ar fi forța de strângere a pulnului și TUG, sunt extrem de atrăgătoare”, a spus el pentru Medical News Today.

„Acest lucru ar putea servi ca instrument de screening pentru a ajuta medicii să îi identifice pe cei mai expuși riscului și să permită promovarea strategiilor de prevenție primară, (cum ar fi) exercițiile fizice (și) nutriția. Depistarea riscului de demență la nivel de comunitate este rareori efectuată”, a spus el.

Dr. Sim a spus că au selectat testele de forță de strângere a pumnului și TUG ca metode pentru a analiza funcția musculară a participanților la studiu, deoarece sunt atât simple, cât și ușor de efectuat și sunt recomandate în prezent ca teste funcționale ca parte a criteriilor de sarcopenie în Australia.

„Există dovezi foarte puternice pentru ca aceste teste să prezică o serie de rezultate adverse la populațiile mai în vârstă – căderi/fracturi/BCV/mortalitate – și durează [aproximativ] 3 [minute] pentru a fi efectuate de către medici”, a adăugat el.

Factori de risc semnificativi pentru demență

Pentru acest studiu, Dr. Sim și echipa sa au folosit date din Perth Longitudinal Study of Aging in Women pentru a examina mai mult de 1.000 de femei cu o vârstă medie de 75 de ani.

Cercetătorii au făcut fiecărei femei teste de forță de strângere a pumnului și TUG. Testele au fost apoi repetate cinci ani mai târziu.

Oamenii de știință au descoperit, în următorii 15 ani, aproximativ 17% dintre participanții la studiu, fie au avut un eveniment de demență care a necesitat spitalizate, fie au decedat.

În plus, echipa de cercetare a descoperit că puterea de strângere a pumnului mai mică și TUG mai lent au fost factori de risc semnificativi pentru un participant la studiu care se confruntă cu demență. Iar femeile cu cea mai scăzută forță de strângere a pumnului și cele mai lente teste TUG au avut un risc de două ori mai mare de a se confrunta cu demență la sfârșitul vieții.

Acest lucru a fost independent de alți factori de risc, cum ar fi fumatul, consumul de alcool și nivelul de activitate fizică.

„Deoarece aceste teste funcționale pot oferi o viziune de ansamblu asupra stării actuale de sănătate, nu aș spune că rezultatele sunt surprinzătoare. Mai ales că știm că în cazul oamenilor care întâmpină dificultăți în îndeplinirea activităților zilnice din cauza limitărilor fizice, implicarea în exerciții fizice – un factor de risc major pentru demență – e mai puțin probabilă”, a comentat dr. Sim.

„Ceea ce m-a interesat a fost riscul ridicat de demență asociat cu declinul funcției pe parcursul a cinci ani, în cazul în care cei cu cel mai mare declin au fost la cel mai mare risc. Acesta este, de asemenea, un punct important pe care medicii trebuie să-l ia în considerare”, a adăugat el.

Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel