Din cuprinsul articolului
Creșterea salariilor de bază prevăzută de proiectul noii Legi a Salarizării Unitare ar putea aduce, în câțiva ani, o pensie mai mare pentru medicii și asistentele care lucrează în sistemul public.
Diferența reală depinde însă de câteva detalii tehnice pe care puține persoane le cunosc: care sporuri intră în baza de calcul, cum se acordă punctele de stabilitate pentru vechime, ce înseamnă punctul de referință de 81 de lei.
Pentru o asistentă medicală principală cu 30 de ani de vechime, creșterea salariului de bază cu aproximativ 30% după 1 iulie 2027 se traduce, în calculul pensiei, într-o majorare de 200-400 de lei net pe lună la momentul ieșirii la pensie. Iată cum funcționează formula și ce contează cu adevărat.
Formula pensiei, în două componente principale
Conform Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, aplicabilă din septembrie 2024, cuantumul pensiei se calculează prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință. La intrarea în vigoare a legii, valoarea punctului de referință a fost stabilită la 81 de lei. Începând cu anul 2025, valoarea se majorează anual, în luna ianuarie, cu rata medie a inflației plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.
Numărul total de puncte se obține din însumarea a trei tipuri de puncte: punctaje contributive (rezultate din salariul efectiv plătit pe care s-au reținut contribuții la pensii), punctaje asimilate (pentru perioade recunoscute ca vechime, dar fără contribuții, facultate, stagiu militar, șomaj) și puncte de stabilitate (acordate pentru fiecare an contributiv peste 25 de ani). Datele Casei Naționale de Pensii Publice arată că, în prezent, punctajul mediu anual al unui salariat din sănătate variază între 0,8 și 1,4, în funcție de raportul dintre salariul individual și salariul mediu brut pe economie.
Ce sporuri intră, ce sporuri nu intră în baza de calcul
Pentru calculul pensiei, contează doar veniturile pe care s-au reținut efectiv contribuții de asigurări sociale. Aici intră, în prezent, salariul de bază, sporul de vechime, sporurile pentru condiții de muncă (spor ATI, oncologie, neonatologie), indemnizația de gardă, plata turelor de noapte și a weekendurilor, sporul pentru radiații sau manipulare citostatice. Toate aceste venituri se cumulează pentru stabilirea punctajului lunar al asiguratului.
Nu intră în baza de calcul a pensiei, în schimb, indemnizația de hrană, voucherele de vacanță, primele ocazionale și unele bonusuri de performanță acordate punctual. Pentru un medic primar care, în prezent, primește un venit total brut lunar de 18.000 de lei (din care 12.500 lei salariu de bază, 4.000 lei sporuri și gărzi, 1.500 lei indemnizație de hrană plus vouchere), baza de calcul a pensiei nu este de 18.000 de lei, ci în jur de 16.500 de lei lunar.
Punctele de stabilitate, schimbarea cea mai favorabilă
Cea mai importantă noutate adusă de Legea nr. 360/2023 se numește puncte de stabilitate. Pentru fiecare an contributiv lucrat peste pragul de 25 de ani, se acordă puncte suplimentare la pensie, astfel: 0,50 puncte pentru fiecare an în intervalul 26-30, 0,75 puncte pentru fiecare an în intervalul 31-35 și un punct întreg pentru fiecare an peste 35 de ani de muncă efectivă cu contribuții.
Pentru o asistentă medicală care a lucrat 35 de ani în sistemul public, punctele de stabilitate se cumulează în 2,5 puncte pentru intervalul 26-30 (5 ani × 0,50) plus 3,75 puncte pentru intervalul 31-35 (5 ani × 0,75), adică 6,25 puncte suplimentare. Înmulțit cu valoarea punctului de referință de 81 de lei, asta înseamnă o creștere automată a pensiei cu 506 lei lunar. Punctele se acordă proporțional și pentru fracțiunile de an, ceea ce face ca fiecare lună de muncă peste pragul de 25 de ani să aducă puncte suplimentare.
Cât crește pensia după aplicarea noilor salarii din 2027
Logica de calcul este simplă, dar consecințele sunt importante. Punctajul lunar al unui asigurat se calculează prin raportarea câștigului brut individual la salariul mediu brut pe economie. Pentru o asistentă principală cu studii superioare care în 2026 are un venit brut lunar de aproximativ 8.500 de lei (salariu de bază plus sporuri obișnuite) și raportat la salariul mediu brut estimat de 8.700 de lei, punctajul lunar este de aproximativ 0,98. După aplicarea proiectului noii legi, aceeași asistentă va avea un salariu de bază de 8.218 lei, plus sporuri reduse, total brut estimat de aproximativ 10.500-11.000 de lei lunar. Punctajul ar urca la aproximativ 1,15-1,20.
Diferența între cele două situații, calculată pe 10 ani de muncă ulterioară (2027-2037), înseamnă o creștere de aproximativ 2,2 puncte totale (0,22 anual × 10 ani). Înmulțit cu valoarea probabilă a punctului de referință de aproximativ 110-120 de lei în 2037 (presupunând inflație de 4-5% anual), asta se traduce în 240-265 de lei net suplimentar pe lună la pensie. Pentru cei care lucrează 15 sau 20 de ani după 2027, diferența urcă la 360-525 de lei lunar.
Reducerea sporurilor poate diminua câștigul
Există însă și un efect invers. Proiectul noii legi reduce drastic sporurile pentru condiții de muncă (de la 85% la maximum 50% din salariul de bază) și înlocuiește sporul de gardă cu un tarif orar majorat cu doar 10%. Pentru o asistentă din ATI sau pentru un medic rezident care făcea regulat 5-6 gărzi pe lună, salariul brut total scade, deși salariul de bază crește. Asta înseamnă că, pentru aceste categorii, punctajul lunar pentru pensie ar putea rămâne aproape neschimbat sau chiar să scadă ușor.
Datele Federației „Solidaritatea Sanitară” arată că, pentru o asistentă din ATI care în prezent încasează un brut lunar de 13.000-14.000 de lei (cu sporuri de 85% și gărzi multe), aplicarea noului plafon de 50% pentru sporuri ar reduce brutul la 11.500-12.300 de lei. În termeni de pensie, asta înseamnă o reducere a punctajului anual cu 0,15-0,20, adică, pe 10 ani de muncă, o pensie cu 150-200 de lei net mai mică pe lună.
Sporurile nepermanente: detaliul important
Legea 360/2023 a adus o noutate majoră: pot fi valorificate la pensie și sporurile nepermanente, gărzile, plata cu ora, al treisprezecelea salariu, premiile, primele suplimentare. Aceste venituri, pentru care s-au plătit contribuții la asigurări sociale, intră acum în baza de calcul a pensiei, ceea ce nu se întâmpla complet în legislația anterioară. Pensionarii care au prestat acord global, gărzi sau plata cu ora în carieră au dreptul la o recalculare din oficiu, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, prin valorificarea adeverințelor cu sporuri nepermanente nevalorificate anterior.
Pentru medicii care au făcut multe gărzi de-a lungul carierei, diferența de pensie după recalculare poate ajunge la 400-700 de lei net pe lună. Federațiile sindicale recomandă tuturor medicilor și asistentelor cu peste 20 de ani de vechime să verifice la casa județeană de pensii dacă recalcularea s-a făcut corect și dacă adeverințele cu sporuri nepermanente au fost luate în calcul.
Egalizarea vârstei de pensionare: schimbare cu impact mare
Tot Legea 360/2023 prevede egalizarea progresivă a vârstei de pensionare pentru femei și bărbați la 65 de ani, eșalonat până în 2035. În prezent, vârsta standard pentru femei este de 63 de ani, urmând să crească treptat. Pentru asistentele medicale și pentru medicii care planificau pensionarea la 63 de ani, schimbarea înseamnă doi ani suplimentari de muncă, dar și doi ani suplimentari de puncte de stabilitate (la fiecare an peste 30 de ani, se primesc 0,75 puncte). Pe ansamblu, efectul net este o pensie mai mare, dar obținută cu doi ani întârziere.
Calcul concret pentru o asistentă principală
Pentru o asistentă principală cu studii superioare care a lucrat 30 de ani în spital public și se pensionează în 2030, calculul tipic arată astfel: 30 de ani × punctaj mediu de 1,0 = 30 puncte contributive. Plus 5 ani × 0,50 puncte de stabilitate (pentru intervalul 26-30) = 2,5 puncte de stabilitate. Total: 32,5 puncte. Înmulțit cu valoarea punctului de referință (estimată la 95-100 de lei în 2030), pensia brută rezultă la aproximativ 3.090-3.250 de lei lunar.
După aplicarea proiectului noii legi (din iulie 2027), aceeași asistentă, lucrând încă 7-10 ani în condițiile noilor salarii, ar urca punctajul mediu la 1,1-1,15. Pe 10 ani suplimentari, asta înseamnă 1-1,5 puncte adăugate, plus încă 0,5-0,75 puncte de stabilitate. Pensia ar urca la aproximativ 3.290-3.490 de lei lunar , diferența de 200-240 de lei față de scenariul fără reformă salarială.
Recomandări practice pentru cei aproape de pensie
Pentru medicii și asistentele aflate la 5-10 ani de pensionare, există câteva acțiuni concrete care pot maximiza pensia viitoare. Prima, verificarea atentă a stagiului contributiv la casa județeană de pensii și solicitarea unei adeverințe care să includă toate sporurile nepermanente (gărzi, plata cu ora, prime). A doua, păstrarea, dacă este posibil, a unui post cu sporuri mari (ATI, oncologie, urgențe) chiar și după aplicarea noii legi, fiindcă în ciuda reducerii procentuale, salariul total rămâne mai mare decât într-un post fără sporuri.
A treia, calcularea cu atenție a momentului ieșirii la pensie. Fiecare an suplimentar muncit peste 25 de ani aduce 0,50-1,00 puncte de stabilitate, ceea ce înseamnă 40-100 de lei lunar la pensie. Pentru o asistentă cu 28 de ani de vechime care decide să mai lucreze încă 7 ani (ajungând la 35 de ani), câștigul cumulat este de aproximativ 250-350 de lei net pe lună la pensie, plus salariul primit între timp.
Pentru cei care s-au pensionat deja, recalcularea automată din oficiu prevăzută de lege ar trebui să reflecte sporurile nepermanente nevalorificate. Dacă pensia primită este aceeași cu cea de dinainte de septembrie 2024, este indicat să se solicite la casa județeană de pensii o verificare a recalculării, fiindcă în multe cazuri adeverințele cu gărzi și prime nu au fost luate în calcul automat.
Ce nu schimbă noua lege
Există însă elemente care nu se schimbă pentru pensia personalului medical, indiferent de ce variantă a Legii Salarizării Unitare va fi adoptată în final. Condiția pentru pensie pentru limită de vârstă rămâne stagiul minim contributiv de 15 ani. Pensia anticipată necesită un stagiu complet de 35 de ani și permite ieșirea cu maxim 5 ani mai devreme, cu o penalizare de până la 24%. Grupa de muncă (grupa I sau II) continuă să dea drept la reducerea vârstei de pensionare, dar fără puncte suplimentare automate la calculul pensiei (cum era în legislația dinainte de 2001).
Pentru a avea o estimare exactă, CNPP oferă, prin filialele teritoriale, calculul informativ al pensiei la cerere. Există și instrumente online, calculatoare de pensie precum Lapensie.com, care permit simulări pe baza datelor introduse de utilizator. Pentru un calcul oficial valabil juridic, însă, singura referință este decizia emisă de casa de pensii la momentul stabilirii pensiei, pe baza dosarului complet depus.
