Din cuprinsul articolului
Totul despre boala necruțătoare care a răpus un fotbalist celebru la doar 26 de ani. SIMPTOME timpurii pe care toată lumea le ignoră
Sportivul Matija Sarkic, portarul de 26 de ani al celor de la Millwall, echipă din liga a doua din Anglia, a murit sâmbătă, 15 iunie, după ce a pierdut lupta cu o boală tăcută.
Moartea sportivului i-a îndurerat pe cei apropiați
Sarkic, internațional muntenegrean cu nouă meciuri la echipa națională, s-a prăbușit la podea, imediat cei prezenți au chemat ambulanța, dar medicii nu l-au mai putut salva și în jurul orei 6.30 au declarat decesul portarului. Cel mai probabil, avea cardiomiopatie, notează dcnews.ro.
Cardiomiopatiele sunt boli care afectează mușchiul inimii (miocardul) și pot afecta capacitatea inimii de a pompa sânge eficient. Există mai multe tipuri de cardiomiopatii, printre care se numără cardiomiopatia dilatată, cardiomiopatia hipertrofică și cardiomiopatia restrictivă. Aceste afecțiuni pot fi cauzate de diverse factori, cum ar fi predispoziția genetică, infecțiile virale, consumul excesiv de alcool sau alte afecțiuni medicale.
Simptomele cardiomiopatiilor
- Oboseală excesivă și dificultate în respirație la efort fizic sau în repaus
- Durere în piept sau disconfort în zona toracică
- Umflarea picioarelor, gleznelor sau abdomenului din cauza acumulării de lichid
- Palpitatii sau senzație de bătăi neregulate ale inimii
- Slăbiciune generală și senzație de amețeală
- Tuse persistentă sau senzație de sufocare
- Scăderea capacității de efort fizic și intoleranță la activități obișnuite
- Uneori, sunete anormale la nivelul inimii detectate în timpul auscultării
- Aceste simptome pot varia în funcție de tipul de cardiomiopatie și de severitatea bolii.
Diagnosticul și tratamentul cardiomiopatiilor sunt gestionate de către medici cardiologi și pot implica medicamente, intervenții chirurgicale sau alte terapii, în funcție de tipul și gravitatea bolii.
Diagnosticul cardiopatiei poate fi stabilit pe baza unei serii de investigații medicale, care pot include:
- Istoricul medical al pacientului: medicul va discuta cu pacientul despre simptomele sale, factorii de risc și istoricul familial pentru a determina probabilitatea unei afecțiuni cardiace.
- Examenul fizic: medicul va verifica semnele vitale, precum tensiunea arterială, pulsul și asculta inima cu un stetoscop pentru a detecta eventuale sunete anormale.
- Electrocardiograma (EKG): acest test înregistrează activitatea electrică a inimii și poate detecta anomalii precum aritmii sau ischemie miocardică
- Ecocardiograma: o procedură non-invazivă care utilizează ultrasunete pentru a examina structura și funcția inimii
- Teste de sânge: anumite analize de sânge pot oferi informații despre markeri ai leziunilor cardiace sau niveluri anormale de colesterol sau glucoză.
- Teste de efort fizic: pot fi utilizate pentru a evalua răspunsul inimii la efort fizic și pentru a detecta eventuale anomalii în fluxul de sânge către inimă.
- Imagistică cardiacă: scanări precum angiografia coronariană sau rezonanța magnetică nucleară pot oferi informații detaliate despre structura și funcția inimii.
Pe baza rezultatelor acestor investigații, medicul va putea stabili un diagnostic precis și va putea recomanda un plan de tratament adecvat pentru pacient.
