Din cuprinsul articolului
Uniunea Europeană face un pas major în prevenirea cancerului de col uterin, prin stabilirea testării pentru virusul papiloma uman (HPV) ca nou standard de screening. Această schimbare vine în urma unui set de recomandări publicate de Grupul de Experți al Inițiativei Comisiei Europene pentru Cancerul de Col Uterin (EC-CvC), în colaborare cu Agenția Internațională pentru Cercetare în Cancer (IARC) și Centrul Comun de Cercetare (JRC).
Noile ghiduri au ca scop armonizarea practicilor între statele membre, îmbunătățirea eficienței programelor de screening și reducerea incidenței unei boli care, deși prevenibilă, continuă să afecteze anual mii de femei în Europa.
Cancerul de col uterin este cauzat în majoritatea cazurilor de infecția persistentă cu tipuri de HPV cu risc crescut. Aceste infecții pot fi detectate cu ani înainte de apariția cancerului, ceea ce oferă un avantaj crucial în prevenție. Studiile recente arată că testarea HPV este mai sensibilă decât citologia clasică (testul Babeș-Papanicolau) în depistarea leziunilor precanceroase de grad înalt.
Adoptarea testării HPV permite nu doar detectarea mai timpurie a riscului, ci și extinderea intervalului dintre testări – ceea ce contribuie la eficiență și costuri mai scăzute în timp.
Cine trebuie testat și cum: recomandările oficiale ale EC-CvC
Grupul de Experți oferă recomandări clare, adaptate contextului actual:
- Grupul țintă principal: femeile asimptomatice cu vârste între 30 și 64 de ani.
- Începerea screeningului la 25 de ani: opțională, în funcție de contextul epidemiologic național.
- Metodă recomandată: testarea HPV, ca metodă primară.
- Metode care nu mai sunt recomandate: citologia cervicală și co-testarea (citologie + test HPV).
Țările care folosesc în prezent citologia ar trebui să facă tranziția către testarea HPV, adoptând în paralel o strategie de triaj eficientă pentru rezultatele pozitive.
Testarea HPV este susținută de decenii de cercetare, iar beneficiile sunt clare:
- Sensibilitate crescută: detectează mai devreme leziunile de grad înalt (CIN2+).
- Intervale mai mari între screeninguri: un test HPV negativ oferă siguranță pentru mai mult timp.
- Rezultate îmbunătățite: țări precum Olanda și Australia au raportat scăderi semnificative ale incidenței și mortalității după adoptarea acestei metode.
Un alt element esențial este triajul adecvat. Acesta asigură că persoanele cu risc real primesc tratamentul necesar, în timp ce se evită supratratarea cazurilor la care infecția poate fi eliminată natural, mai ales în rândul tinerelor.

Ce trebuie să facă țările membre pentru a implementa noile recomandări
Tranziția la testarea HPV presupune schimbări sistemice în organizarea programelor naționale de screening:
- Modernizarea infrastructurii de laborator și formarea personalului.
- Revizuirea ghidurilor clinice și a protocoalelor.
- Campanii de informare pentru profesioniști și publicul larg.
- Asigurarea accesului echitabil, inclusiv în zonele rurale sau defavorizate.
Deși recomandările EC-CvC nu sunt obligatorii, ele reprezintă un cadru de referință puternic, susținut de obiectivele ambițioase ale Planului european de combatere a cancerului și de strategia OMS pentru eliminarea cancerului de col uterin.
Provocările tranziției: costuri, educație și echitate
Chiar dacă testarea HPV aduce multiple beneficii, implementarea poate întâmpina obstacole:
- Costuri inițiale mai ridicate: necesare pentru echipamente și pregătirea personalului.
- Informarea populației: majoritatea femeilor sunt familiarizate cu testul Papanicolau, dar nu cunosc detalii despre testarea HPV.
- Acces egal: este vital ca toate femeile, indiferent de statut social sau geografic, să beneficieze de screening modern și gratuit.
- Pe termen lung, costurile vor fi compensate prin reducerea frecvenței testărilor și a tratamentelor pentru cazuri avansate.
Screeningul eficient funcționează cel mai bine alături de vaccinarea împotriva HPV. Pe măsură ce rata de vaccinare crește, prevalența infecțiilor cu tipuri oncogene de HPV va scădea, ceea ce va permite în viitor ajustarea frecvenței și metodologiei de screening.
Recomandările EC-CvC vin în sprijinul celor trei obiective globale stabilite de Organizația Mondială a Sănătății:
- Vaccinarea a 90% dintre fete până la 15 ani.
- Screeningul a 70% dintre femei cu metode performante.
- Tratamentul a 90% dintre cazurile depistate.