Sari la conținut

Cancerul de prostată

cancer de prostata
Sursă foto: arhiva Doctorul Zilei
Masturbarea poate reduce riscul de cancer de prostată

Cancerul de prostată este o formă de cancer care se dezvoltă în glanda prostatică, o glandă situată sub vezica urinară la bărbați. Glanda prostatică produce lichidul seminal, care face parte din spermă. Cancerul de prostată poate să se dezvolte atunci când celulele anormale încep să se înmulțească necontrolat în prostată, formând tumori maligne.

Factorii de risc pentru cancerul de prostată includ înaintarea în vârstă, istoricul familial de cancer de prostată, anumite modificări genetice, precum și anumiți factori de mediu și de stil de viață.

Simptomele cancerului de prostată pot include dificultăți în urinare, nevoia frecventă de a urina, senzația de arsură sau disconfort în timpul urinării, sânge în urină sau în lichidul seminal, precum și durere în zona pelviană sau a spatelui.

Diagnosticul cancerului de prostată implică de obicei teste precum testul PSA (antigenul specific prostatic), examenul rectal digital și biopsia prostatei pentru confirmarea prezenței celulelor canceroase.

Tratamentul pentru cancerul de prostată poate include intervenții chirurgicale, radioterapie, terapie hormonală, chimioterapie sau monitorizare activă, în funcție de stadiul și gradul de agresivitate al cancerului, vârsta și starea generală de sănătate a pacientului.

Cancerul de prostată: simptome

Simptomele cancerului de prostată pot varia și pot fi absente în stadiile incipiente ale bolii. În plus, simptomele pot fi similare cu ale altor afecțiuni ale prostatei, cum ar fi hiperplazia benignă de prostată (HBV). În general, simptomele cancerului de prostată pot include:

  1. Dificultăți la urinare sau slăbirea fluxului de urină.
  2. Nevoia frecventă și urgentă de a urina, mai ales noaptea.
  3. Senzația de golire incompletă a vezicii urinare.
  4. Dureri sau disconfort în timpul urinării sau ejaculării.
  5. Prezența sângelui în urină sau în lichidul seminal.
  6. Disfuncție erectilă.
  7. Dureri în zona pelviană, a spatelui sau în zona perineală.

Este important de menționat că aceste simptome pot să apară în stadiile avansate ale cancerului de prostată și pot varia de la persoană la persoană.

De asemenea, unii bărbați cu cancer de prostată pot să nu prezinte niciun simptom în stadiile incipiente ale bolii. Din acest motiv, efectuarea unor controale medicale regulate și a testelor de screening, cum ar fi testul PSA (antigenul specific prostatic) și examenul rectal digital, este crucială pentru detectarea precoce a cancerului de prostată, când este mai ușor de tratat și de gestionat.

Diagnostic

Diagnosticarea cancerului de prostată implică de obicei mai multe etape și teste, care pot include:

  1. Istoric medical și examen fizic: Medicul va lua un istoric detaliat al simptomelor și va efectua un examen fizic, inclusiv un examen rectal digital, pentru a evalua dimensiunea, forma și consistența prostatei.
  2. Testul PSA (antigenul specific prostatic): PSA este o proteină produsă de celulele prostatei și poate fi măsurată în sânge. Nivelurile crescute de PSA pot indica probleme cu prostata, inclusiv cancerul de prostată. Cu toate acestea, nivelurile ridicate de PSA nu sunt întotdeauna asociate cu cancerul de prostată, iar alți factori, cum ar fi hiperplazia benignă de prostată sau inflamația prostatei, pot duce, de asemenea, la creșterea nivelului de PSA.
  3. Biopsia prostatei: Dacă există suspiciuni de cancer de prostată, se poate recomanda o biopsie a prostatei. Această procedură implică prelevarea de mostre de țesut din prostată cu ajutorul unui ac sub ghidajul ecografiei transrectale. Aceste mostre sunt apoi examinate sub microscop pentru a detecta prezența celulelor canceroase.
  4. Imagistică medicală: Imagistica medicală, cum ar fi ecografia, RMN-ul sau CT-ul, poate fi utilizată pentru a evalua dimensiunea, forma și extinderea tumorii de prostată și pentru a determina dacă cancerul s-a răspândit în alte părți ale corpului.
  5. Scintigrafie osoasă: Aceasta este o procedură de imagistică medicală care poate fi utilizată pentru a evalua dacă cancerul de prostată s-a răspândit în oase.

Diagnosticul precis al cancerului de prostată implică de obicei o combinație a acestor teste și proceduri.

Metode de tratament

Tratamentul pentru cancerul de prostată poate varia în funcție de stadiul bolii, gradul de agresivitate a cancerului, vârsta și starea generală de sănătate a pacientului, precum și de preferințele acestuia. Principalele opțiuni de tratament pentru cancerul de prostată includ:

  1. Monitorizare activă (active surveillance): În cazul cancerului de prostată cu creștere lentă și risc scăzut de a se răspândi, medicul poate recomanda monitorizarea activă a bolii prin intermediul unor teste periodice, cum ar fi testele PSA și biopsiile repetate ale prostatei. Tratamentul activ poate fi amânat sau evitat complet, iar decizia de intervenție poate fi luată ulterior, în funcție de evoluția bolii.
  2. Chirurgie: Prostatectomia radicală este o procedură chirurgicală în care întreaga prostată și uneori țesuturile din jurul acesteia sunt îndepărtate. Acest lucru poate fi efectuat prin chirurgie deschisă sau prin tehnici mai moderne, cum ar fi prostatectomia robotică asistată.
  3. Radioterapie: Radioterapia implică utilizarea razelor X de înaltă energie pentru a distruge celulele canceroase. Poate fi administrată sub formă de radioterapie externă, în care razele sunt direcționate către prostata de la exteriorul corpului, sau sub formă de brahiterapie, în care sursele radioactive sunt plasate direct în prostată.
  4. Terapie hormonală: Terapia hormonală este utilizată pentru a reduce nivelurile de hormoni masculini (androgeni) care alimentează creșterea cancerului de prostată. Aceasta poate fi realizată prin administrarea de medicamente care blochează producția de androgeni sau prin îndepărtarea testiculelor chirurgical (orchiectomie).
  5. Terapie cu ultrasunete focalizate de înaltă intensitate (HIFU): Această tehnică utilizează ultrasunete pentru a distruge țesutul canceros în prostată fără a afecta țesuturile sănătoase din apropiere.
  6. Chimioterapie: Chimioterapia poate fi utilizată în cazurile în care cancerul de prostată s-a răspândit în alte părți ale corpului și nu mai răspunde la alte tratamente.
  7. Imunoterapie: Această abordare implică utilizarea sistemului imunitar al organismului pentru a lupta împotriva cancerului de prostată.

Tratamentul pentru cancerul de prostată poate fi complex și implică o evaluare atentă a beneficiilor și riscurilor fiecărei opțiuni înainte de luarea unei decizii. Este important ca pacientul să discute cu medicul său despre opțiunile de tratament și să ia în considerare aspectele individuale ale situației sale pentru a lua cea mai potrivită decizie terapeutică.

Cercetările recente prezentate la Congresul Asociației Europene de Urologie (EAU) arată că bărbații cu vârste de peste 60 de ani și cu diagnostic de cancer de prostată cu risc scăzut pot petrece zece ani fără tratament activ, având un risc foarte mic de a muri din cauza bolii. Supravegherea activă, care implică monitorizarea atentă a bolii fără tratament imediat, a fost comparată cu alte opțiuni precum radioterapia și chirurgia. Studiile au relevat că, după vârsta de 60 de ani, supravegherea activă este benefică, oferind pacienților zece ani sau mai mult fără tratament, cu o probabilitate redusă de deces din cauza cancerului. De asemenea, s-a constatat că impactul negativ asupra funcției sexuale este minim în cazul supravegherii active comparativ cu alte tratamente

Care sunt factorii de risc și cine e mai predispus să dezvolte cancer de prostată

Cancerul de prostată poate apărea la orice bărbat, dar există anumiți factori care pot crește riscul de a dezvolta această afecțiune. Printre factorii de risc pentru cancerul de prostată se numără:

  1. Vârsta înaintată: Riscul de a dezvolta cancer de prostată crește odată cu înaintarea în vârstă. Majoritatea cazurilor de cancer de prostată sunt diagnosticate la bărbații cu vârsta peste 50 de ani, iar riscul continuă să crească odată cu înaintarea în vârstă.
  2. Istoricul familial: Există o predispoziție genetică pentru cancerul de prostată. Bărbații cu un tată sau un frate care au avut cancer de prostată prezintă un risc mai mare de a dezvolta și ei această afecțiune.
  3. Rasa: Bărbații de origine africană prezintă un risc mai mare de a dezvolta cancer de prostată și de a dezvolta forme mai agresive ale bolii decât bărbații de alte rase sau etnii.
  4. Alimentația: Anumite aspecte ale dietei, cum ar fi consumul excesiv de grăsimi saturate sau de carne roșie, precum și un consum scăzut de legume și fructe, pot crește riscul de cancer de prostată.
  5. Obiceiurile de viață: Fumatul și sedentarismul pot fi asociate cu un risc crescut de cancer de prostată.
  6. Istoricul medical: Anumite afecțiuni, cum ar fi hiperplazia benignă de prostată (HBP), pot crește riscul de cancer de prostată.

Este important să menționăm că, în timp ce acești factori pot crește riscul de a dezvolta cancer de prostată, ele nu garantează că boala se va dezvolta. De asemenea, există și bărbați care dezvoltă cancer de prostată fără a avea niciunul dintre acești factori de risc. Recomandările de screening și evaluare a riscului ar trebui discutate cu medicul pentru fiecare individ în parte.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Mai citeste si:

Doctorul zilei whatsapp channel