Din cuprinsul articolului
Veniturile medicilor de familie din România variază între 2.000 și 60.000 de lei net pe lună, în funcție de numărul de pacienți, mediul de practică și organizarea cabinetului. Diferența nu este însă determinată de raportul rural-urban, cum se crede frecvent, ci de un singur factor: lista de pacienți.
Datele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru trimestrul IV 2025, arată că un cabinet poate încasa între 80.000 și 250.000 de lei brut pe trimestru, sub aceleași reguli contractuale.
Cum sunt plătiți medicii de familie din 2026
Spre deosebire de medicii din spitale, medicii de familie nu sunt salariați ai statului. Ei dețin cabinete proprii, înregistrate ca PFA, SRL sau cabinet medical individual, și încheie contracte cu casele județene de asigurări de sănătate. Veniturile cabinetului provin din două surse: plata per capita (suma fixă lunară pentru fiecare pacient înscris pe listă) și plata per serviciu (suma încasată pentru fiecare consultație și procedură efectivă).
Începând cu 1 ianuarie 2026, prin Ordinul comun nr. 2.339/2.015/2025, publicat în Monitorul Oficial pe 31 decembrie 2025, valoarea punctului per capita a scăzut la 8,2 lei (de la 12 lei în 2025), iar valoarea punctului pe serviciu medical a crescut la 10,3 lei (de la 8 lei). Schimbarea reflectă o redistribuire a bugetului asistenței medicale primare: 25% pentru per capita și 75% pentru per serviciu, față de raportul anterior 50%-50%.
Pentru 2027, redistribuirea va merge mai departe — 20% per capita și 80% per serviciu medical. Mesajul transmis de CNAS este clar: cabinetele plătite pentru muncă efectivă, nu pentru lista de pacienți pe hârtie.
Cabinetul rural: încasări mai mari pe pacient, listă mai mare
Datele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF), arată că, în 2023, un medic de familie din mediul rural avea în medie 2.312 locuitori arondați, comparativ cu 1.157 în mediul urban — de două ori mai mulți pacienți pentru fiecare cabinet rural. Numărul minim legal de pacienți pe listă este 800 în urban și 450 în rural.
Cabinetul rural primește bonusuri suplimentare. Un medic care preia un cabinet într-o localitate cu deficit de personal medical încasează, în primele 6 luni, până la 50% peste valoarea standard a punctului per capita. Dacă merge într-o comună fără niciun alt medic și fără cabinet existent, venitul se dublează. Aceste majorări sunt prevăzute în contractul-cadru și se aplică pentru atragerea medicilor în zonele defavorizate.
Pe lângă acestea, fiecare punct per capita este ajustat în funcție de gradul profesional al medicului (medic primar — coeficient 1,2; medic specialist — 1,1; medic — 1,0) și de condițiile în care se desfășoară activitatea (cabinetele din zone defavorizate primesc majorări între 20% și 100%, conform criteriilor stabilite prin contractul-cadru).
Cât încasează concret un cabinet rural
Un medic de familie rural cu o listă de 1.500 de pacienți asigurați și grad de medic primar încasează lunar, conform formulei CNAS din 2026, aproximativ 14.000-15.000 de lei doar din plata per capita (1.500 pacienți × punctaj mediu de aproximativ 1.000 puncte/an × 8,2 lei × ajustări de grad și mediu). La acestea se adaugă veniturile per serviciu — pentru un medic care realizează cele 24 de consultații zilnice maxime decontate, încasarea suplimentară este de aproximativ 12.000-13.000 de lei lunar.
Total venit brut al cabinetului: 26.000-28.000 de lei lunar pentru o listă medie. Pentru cabinetele cu liste mari, de peste 3.000 de pacienți, datele arată încasări trimestriale de 180.000-250.000 de lei, ceea ce înseamnă 60.000-83.000 de lei brut pe lună la nivelul cabinetului, înainte de cheltuieli.
Cabinetul urban: listă mai mică, dar costuri operaționale mai mari
În mediul urban, un cabinet de medicină de familie deservește, în medie, 1.157 de pacienți. Lista mai mică se traduce într-un venit per capita inferior celui din rural — la 1.157 de pacienți asigurați, încasarea per capita lunară se situează între 9.500 și 11.000 de lei, în funcție de structura listei pe grupe de vârstă. Punctele per capita sunt mai mari pentru copii mici și vârstnici (grupe cu nevoi medicale mai mari), astfel că un medic urban cu o listă predominant tânără încasează mai puțin decât unul cu pacienți pensionari.
Cheltuielile cabinetului urban sunt însă, în medie, sensibil mai mari. Chiria pentru un spațiu medical într-un oraș mare poate ajunge la 4.000-7.000 de lei pe lună, salariul unui asistent medical la 4.500-6.000 de lei net, iar utilitățile, contabilitatea și consumabilele depășesc 2.500 de lei lunar. Datele Institutului Național de Statistică arată că, în 2024, cheltuielile medii lunare ale gospodăriilor urbane au fost de 1,3 ori mai mari decât în rural, iar pentru cabinetele medicale diferența este și mai pronunțată din cauza prețurilor imobiliare.
Diferența geografică, mai mică decât se crede
Analiza datelor CNAS infirmă mitul potrivit căruia județele bogate au automat venituri mai mari pentru medicii de familie. În București — cel mai eterogen județ — coexistă cabinete cu venituri sub 100.000 de lei pe trimestru și cabinete care depășesc 250.000 de lei. În Constanța, Timiș, Maramureș, valorile maxime ajung la 180.000-210.000 de lei trimestrial. La capătul opus, Giurgiu, Călărași, Teleorman, Vrancea și Sălaj au cabinete cu încasări mai mici, dar și aici există cabinete cu venituri comparabile cu cele din centrele mari.
Concluzia analizei: factorul determinant nu este județul, ci numărul efectiv de pacienți activi, structura listei pe vârste și gradul profesional al medicului titular. Doi medici cu cabinete identice ca dotare, în județe diferite, pot avea venituri lunare aproape egale dacă au liste de aceeași dimensiune. Doi medici din același bloc pot avea venituri diferite de trei ori, dacă unul are 800 de pacienți pe listă și celălalt 3.500.
Cât rămâne efectiv în mâna medicului
Aici intervine cea mai importantă confuzie publică. Sumele raportate de cabinete nu reprezintă venitul medicului. Din venitul brut al cabinetului se scad: salariul asistentului medical (4.500-6.000 de lei net), salariul personalului auxiliar (femeie de serviciu, contabil — aproximativ 2.000-3.500 de lei net), chiria (variabilă), utilitățile, consumabilele, programele informatice, taxele și impozitele. La acestea se adaugă contribuțiile sociale ale medicului titular (CAS, CASS, impozit pe venit) — aproximativ 45% din venitul net rămas după cheltuieli.
Pentru un cabinet rural cu 1.500 de pacienți și venituri brute lunare de 27.000 de lei, cheltuielile medii sunt de 11.000-13.000 de lei. Restul de 14.000-16.000 de lei se impozitează cu aproximativ 45%, ceea ce lasă medicului un venit net de 7.700-8.800 de lei lunar.
Pentru un cabinet urban cu 1.200 de pacienți și venituri brute lunare de 22.000-24.000 de lei, cheltuielile pot ajunge la 14.000-16.000 de lei. Diferența rămasă, după contribuțiile sociale, poate coborî sub 5.000 de lei net pe lună pentru cabinetele cu chirii mari și liste reduse.
În cazurile excepționale, cele documentate de DoctorulZilei, un medic cu dublă specializare (medicină de familie și pediatrie), cabinet propriu, listă extinsă și activitate intensă pe servicii poate ajunge la un venit net lunar de 60.000 de lei. Astfel de situații rămân însă excepții, nu regulă.
Pensia medicului de familie: o anomalie a sistemului
Un indicator care spune mult despre realitatea financiară a profesiei: puțini medici de familie au o pensie mai mare de 2.500 de lei, deși mulți au peste 40 de ani de vechime. Cauza este că, fiind PFA sau cabinete individuale, contribuțiile la fondul de pensii se calculează la baza de impozitare aleasă de medic — adesea minimă pentru a optimiza fiscalitatea. Pe termen lung, această alegere se traduce într-o pensie modestă, disproporționată față de veniturile din activitate.
Deficitul rural: 1.055 de localități fără medic de familie
La 31 decembrie 2025, 1.055 de localități din România înregistrau deficit de medic de familie, iar pentru acoperirea nevoilor reale ar fi necesari încă 1.473 de medici. 175 de localități nu au niciun punct de lucru medical. Aproape jumătate din populația țării locuiește în rural, dar mai puțin de o treime dintre medicii de familie profesează la sat. Vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei, conf. univ. dr. Gindrovel Dumitra, atrage atenția că, fără investiții în infrastructură și stimulente financiare reale, decalajul se va adânci.
Ce se schimbă efectiv pentru medicii de familie în 2026
Schimbarea de la 1 ianuarie 2026 favorizează medicii care lucrează intens — cei care fac multe consultații, vizite la domiciliu și proceduri. Pierd, în schimb, cei cu liste mari, dar cu activitate clinică mai redusă. Peste 80% dintre medicii de familie din România urmează să înregistreze venituri suplimentare de peste 10.000 de lei pe an în 2026. Sub 400 de medici se vor afla în segmentul de diminuări minore — în special cei cu liste foarte mari (peste 4.000 de pacienți) și activitate proporțional mai redusă.
Un sistem cu trei viteze
Datele CNAS pentru trimestrul IV 2025 conturează imaginea unui sistem cu trei viteze. Cabinetele mici (sub 500 de pacienți), care se concentrează în zone defavorizate sau sunt nou-înființate, încasează 70.000-90.000 de lei brut pe trimestru — venit personal net de 4.000-6.000 de lei lunar. Cabinetele medii (1.500-2.500 de pacienți) — 90.000-170.000 de lei trimestrial, cu venit personal net de 7.000-11.000 de lei. Cabinetele mari (peste 3.500 de pacienți) — 180.000-250.000 de lei trimestrial, cu venit personal net estimat la 15.000-25.000 de lei lunar, în funcție de structura cabinetului și de cheltuieli. Vârfurile depășesc 60.000 de lei net lunar, dar privesc doar câteva zeci de medici la nivel național.
Reforma anunțată pentru 2027 va accentua aceste diferențe. Ministerul Sănătății și CNAS mizează pe descurajarea listelor inactive și pe stimularea cabinetelor care fac efectiv consultații, iar Federația Națională a Sindicatelor Medicilor de Familie a cerut deja garanții pentru cabinetele mici din rural, unde reducerea per capita poate face diferența între continuarea activității și închiderea cabinetului.
