Din cuprinsul articolului
Tot mai multe persoane apelează la melatonină pentru a combate insomnia și a obține un somn mai odihnitor. Considerată adesea un supliment „natural”, melatonina este de fapt un hormon produs de glanda pineală, responsabil cu reglarea ciclului somn-veghe. După apus, nivelul său crește în mod natural și transmite organismului semnalul că este timpul pentru odihnă.
Când expunerea la lumină naturală în timpul zilei este insuficientă sau rutina de somn este perturbată, mulți aleg suplimentele de melatonină pentru a-și regla ritmul circadian. Însă, utilizarea zilnică nu este lipsită de riscuri.
Specialiștii explică faptul că melatonina nu este un somnifer propriu-zis, ci mai degrabă un semnal pentru creier că trebuie să intre în „modul de noapte”. Primele efecte pot apărea după câteva zile de administrare. Doza recomandată variază, în general, între 1 și 5 mg, în funcție de vârstă, sex și starea de sănătate.
Tipul de supliment contează. Capsule cu eliberare rapidă acționează în prima oră după administrare, în timp ce formulele cu eliberare prelungită distribuie hormonul treptat pe parcursul nopții.
Efectele fiziologice includ scăderea temperaturii corporale și redistribuirea fluxului sanguin pentru inducerea stării de somn, dar și influențe asupra dispoziției și anxietății, având în vedere legătura melatoninei cu serotonina și dopamina.
Riscuri și efecte secundare
Deși este disponibilă fără rețetă în multe țări, melatonina rămâne un hormon, iar utilizarea frecventă ridică întrebări privind siguranța pe termen lung. Printre posibilele efecte secundare se numără somnolența diurnă, amețelile și durerile abdominale.
Persoanele însărcinate, cele care alăptează sau cele care urmează tratamente cu anticoagulante, anticoncepționale, medicamente pentru tensiune arterială, diabet sau afecțiuni autoimune ar trebui să consulte medicul înainte de a lua melatonină.
Un alt risc este dependența psihologică: chiar dacă melatonina nu este adictivă din punct de vedere medical, mulți utilizatori ajung să creadă că nu pot adormi fără supliment.
Situația copiilor și adolescenților
Melatonina este prescrisă în anumite cazuri copiilor cu ADHD, autism sau tulburări de neurodezvoltare, unde s-a dovedit eficientă și relativ sigură, cu doze mici și pe termen limitat. Totuși, în cazul copiilor cu dezvoltare tipică, nu există suficiente dovezi științifice privind siguranța și eficiența.
Problema devine mai serioasă odată cu popularitatea jeleurilor cu melatonină, comercializate online ca „dulciuri pentru somn”. Analize recente au arătat variații mari ale concentrației reale față de etichetă și, uneori, prezența serotoninei – o combinație ce poate influența negativ starea de spirit a copiilor.
În SUA au fost raportate cazuri de supradozaj și chiar decese suspectate, iar în Australia autoritățile au suspendat vânzările online de jeleuri cu melatonină după creșterea apelurilor la centrele de toxicologie.
Pe termen scurt, consumul zilnic de melatonină este considerat sigur pentru adulți. Totuși, lipsesc studii ample despre efectele pe termen lung. Specialiștii recomandă ca suplimentul să fie utilizat doar la recomandarea unui medic și, mai ales, ca soluție temporară.
Înainte de a apela la melatonină, medicii sugerează modificări de stil de viață: expunere la lumină naturală dimineața, reducerea timpului petrecut în fața ecranelor seara, evitarea cafelei și a alcoolului în a doua parte a zilei și respectarea unei rutine regulate de somn.
Dacă insomnia persistă, cea mai sigură opțiune rămâne consultul la un specialist în somnologie, care poate recomanda soluții personalizate și monitorizate medical.
