Din cuprinsul articolului
Tensiunea arterială anormal de mică, de scăzută este numită în termeni medicali hipotensiune. Deși pentru marea majoritatea a persoanelor, hipotensiunea nu înseamnă o problemă gravă, pentru unele persoane are efecte negative destul de urâte.
Mai exact, hipotensiunea poate duce la apariția stărilor de leșin, provoacă amețeli, iar în cazurile grave poate să nu fie compatibilă cu viața. De aceea este indicat să recunoști simptomele și cauzele care o provoacă.
Tensiune normală versus hipotensiune
Hipotensiunea este tensiunea arterială suficient de mică din pricina căreia fluxul de sânge spre organele vitale din corp este neadecvat, iar simptomele de hipotensiune pot duce la șoc. Hipotensiunea este în general considerată tensiune arterială sistolică mai mică de 90 milimetri de mercur (mm Hg) sau diastolic mai mică de 60 mm Hg.
Citește și: Cât e tensiunea normală în funcție de vârstă
Medicii susțin că tensiunea arterială mică în mod constant nu reprezintă o problemă de sănătate. Însă atunci când tensiunea arterială a unei persoane scade brusc iar creierul este lipsit de sânge este o problemă. Mai exact, sunt situații când hipotensiunea duce la accident vascular cerebral (AVC), infarct miocardic și insuficiență renală. Forma cea mai gravă de hipotensiune este șocul.
Hipotensiunea mai degrabă este asociată cu anumite afecțiuni sau situații, nu întotdeauna se știe cauza ei.
Cauze hipotensiune
- graviditatea,
- insuficiența cardiacă,
- boala de ficat,
- aritmiile cardiace,
- căldura în exces,
- diabetul zaharat,
- anumite probleme hormonale,
- probleme ale sistemului circulator,
- socul anafilactic,
- deshidratare severă din pricina vărsăturilor, de exemplu
- hemoragiile provocate de o rană sau un accident,
- anumite medicamente – de exemplu beta-blocantele.
- lipsa vitaminei B12 si a acidului folic pot duce la apariția anemiei care la rândul sau poate provoca hipotensiune arterială.
Tipuri de hipotensiune
- Hipotensiunea ortostatică sau posturală – scăderea tensiunii arteriale care apare atunci când are loc trecerea de la statul jos, întins la ridicatul în picioare. Se produce atunci când o persoană se ridică prea repede și se poate întâmpla oricui, fie din pricina deshidratării, sau a oboselii. Hipotensiunea posturală se întâmplă cel mai adesea la persoanele care iau medicamente pentru a controla tensiunea arterială ridicată sau „hipertensiunea arterială”. De asemenea, poate fi legată de emoții puternice, sarcină, diabet zaharat. De cele mai multe ori, hipotensiunea posturală apare la vârstnici.
- Hipotensiunea postprandială – adică scăderea tensiunii arteriale care are loc imediat după ce ai mâncat. Adulții în vârsta, mai ales cei cu boala Parkinson sunt predispuși.
- Hipotensiunea severă – cea care este asociată cu un șoc. Șocul are loc când organele nu sunt alimentate suficient cu sânge și oxigen. Atenție! Acest tip de hipotensiune poate pune viața în pericol dacă nu se intervine imediat.
- Hipotensiune cronică asimptomatică – sunt și situații când cauzele tensiunii arteriale scăzute nu sunt cunoscute, iar aceste forme de hipotensiune se numește hipotensiune cronică asimptomatică. Nu este periculoasă, de regulă.
Principalele semne și simptome de hipotensiune
Reține! Simptomele variază în funcție de severitate. De exemplu, o persoana poate inclusiv să-și piardă echilibru sau să aibă un puls slab și respirația superficială.
