Sari la conținut

Durata necesară de mișcare după o zi sedentară. De câte exerciții fizice ai nevoie pentru a compensa o zi de stat la birou

obiceiul care distruge oasele
sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
sedentarismul, un factor de risc pentru sanatate

Oamenii de știință au încercat să afle de câte exerciții fizice este nevoie pentru a contracara efectele negative pe care le dă statul pe scaun.

Dar oare cât de mult exercițiu sportiv este nevoie pentru a contracara efectele negative ale unei zile sedentare? Vorbim de cele 8 ore în care stăm pe un scaun la birou sau orice loc de muncă care implică 8-10 ore de șezut.

Cercetările sugerează că aproximativ 30-40 de minute de activitate fizică ar fi suficiente, iar efortul nu trebuie să fie foarte mare, deoarece specialiștii recomandă să avem minimum 30 de minute de activitate fizică pentru a ”bifa” un stil de viață sănătos.

Potrivit cercetării, până la 40 de minute de ”activitate fizică de intensitate moderată până la viguroasă” în fiecare zi este cantitatea potrivită pentru a compensa 10 ore de stat în șezut – deși orice cantitate de exerciții fizice sau chiar și simplul fapt de a sta în picioare ajută într-o oarecare măsură.

Această afirmație se bazează pe un studiu de meta-analiză publicat în 2020, care a analizat nouă studii anterioare, implicând un total de peste 44.000 de persoane din patru țări diferite care purtau care o formă de tracker de fitness.

Riscuri medicale asociate sedentarismului

Analiza a constatat că riscul de deces în rândul celor cu un stil de viață mai sedentar a crescut pe măsură ce timpul petrecut în activități fizice de intensitate moderată până la viguroasă a scăzut.

”La persoanele active care fac aproximativ 30-40 de minute de activitate fizică de intensitate moderată până la viguroasă, asocierea dintre timpul sedentar ridicat și riscul de deces nu este semnificativ diferită de cea dintre persoanele cu un timp sedentar scăzut”, au explicat cercetătorii în lucrarea lor, notează Science Alert.

Astfel, practicarea unor activități rezonabil de intense – mersul pe bicicletă, mersul pe jos în ritm alert, grădinăritul – poate reduce riscul de moarte prematură până la nivelul pe care l-ar avea dacă nu ați sta degeaba, în măsura în care această legătură poate fi observată în datele acumulate de mai multe mii de persoane.

”Încă nu ne este clar, de exemplu, unde se află exact limita pentru prea multă ședere. Dar acesta este un domeniu de cercetare care avansează rapid și sperăm că vom avea răspunsuri în câțiva ani”, au mai transmis cercetătorii.

Dacă dimineața poate să fie mai dificil să mergeți pe jos până la serviciu, la întoarcere puteți să coborâți cu câteva stații mai devreme decât de obicei și să faceți porțiunea de traseu pe jos. Mersul pe scări în loc să luați liftul, jocul cu copiii și animalele de companie, efectuarea treburilor casnice sunt prezentate ca modalități prin care oamenii pot fi mai activi.

Plimbarea stimulează concentrarea mentală

Sedentarismul este legat de riscul de deces timpuriu, în timp ce este bine stabilit faptul că activitatea fizică are beneficii ample pentru sănătate. Acest ultim studiu a urmărit să examineze cât de mult timp sedentar este necesar pentru a declanşa riscul de deces prematur şi cât de multă activitate fizică este necesară pentru a reduce acest risc.

Cercetătorii au examinat nivelul de activitate fizică care este, cel puţin, egal cu o plimbare rapidă sau cu grădinăritul. Plimbarea stimulează concentrarea mentală şi este o activitate uşoară pentru articulaţii.
Compania căţeilor, cel mai bun medicament
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
Centrul american pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) recomandă 150 de minute pe săptămână de activitate aerobică moderată, cum ar fi mersul pe jos. Împărţite în 7 zile, 150 de minute într-o săptămână echivalează cu puţin peste 21 de minute zilnic.
CDC mai recomandă adulţilor să facă activităţi de întărire a muşchilor de cel puţin două ori pe săptămână pentru principalele grupe musculare, care sunt picioarele, şoldurile, spatele, burta, pieptul, umerii şi braţele.
Elena Marinescu

Elena Marinescu are o vasta experienţă profesională în audiovizual, presa scrisă şi online. A avut colaborări cu publicaţii importante din media, precum "România Liberă", "Capital" sau "Taifasuri", şi se ocupă de domeniul medical de aproape 15 ani.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel