Din cuprinsul articolului
Ioana Mihăilă, Ministrul Sănătății, atrage atenția că România se îndreaptă spre valul patru al pandemiei, val care deja s-a instalat în multe state europene. Aceasta a venit cu o serie de propuneri în vederea unei mai bune gestionări a situației spre care ne îndreptăm cu pași repezi. Pe lângă vaccinarea oamenilor în ambulatorii sau acasă, de către medicul de familie, ministrul are în vedere acordarea de bonuri de masă pentru cei care aleg să se vaccineze şi tombolele pentru cei vaccinaţi.
“Noi am venit cu propuneri pe care le-am înaintat Guvernului, propuneri care au fost discutate cu Comitetul Naţional pentru Coordonarea Activităţilor de Vaccinare. În acest moment, pe lângă acţiunile pe care le-a pregătit Ministerul Sănătăţii legate de oferirea posibilităţii de vaccinare în ambulatorii, în sensul acesta avem pregătită o Ordonanţă de Urgenţă care probabil că va fi promovată în săptămânile următoare, şi la domiciliul pacientului de către medicul de familie, am venit, de asemenea, cu propuneri de recompensă pentru cei care se vaccinează de acum înainte, dar şi anumite măsuri care să recompenseze şi pe cei vaccinaţi anterior şi pe cei care doresc să se vaccineze de acum înainte.
Deocamdată, avem în lucru o propunere pentru acordarea unor bonuri de masă, pentru cei care se vor vaccina de acum înainte, şi suntem în discuţii, încă nu avem o formă finală, a unor loterii la care să participe toate persoanele vaccinate care doresc acest lucru.
Cam acestea sunt măsurile pe care le avem agreate în acest moment, urmând să vedem dacă considerăm oportun, fie ca ele să fie extinse, dacă sunt de succes, fie să fie înlocuite cu alte măsuri dacă se consideră necesare.
În momentul acesta, loteria este încă la stadiul de discuţii, vom veni cu mai multe propuneri, vedem care sunt cele mai uşor de operaţionalizat şi acceptat de Guvern şi acelea vor fi implementate”, a declarat Ministrul Sănătăţii pentru News.ro.
Cum sunt pregătite spitalele pentru valul al patrulea?
“Pregătirea aceasta pentru valul 4 ar putea să nu fie foarte acută, dacă ne-am vaccina, şi atunci cred că primul lucru atunci când vorbim de valul 4 este să spunem, din nou, că persoanele vaccinate au risc foarte redus de a suferi forme severe de infecţie, inclusiv cu tulpina Delta, aşa încât să necesite internare în spital, şi atunci acesta este principalul mesaj de transmis, că încă, individual, fiecare dintre noi are timp să se pregătească pentru valul 4 şi pentru a evita consecinţele valului 4, vaccinându-ne.
Dacă ne referim la cum este pregătit sistemul sanitar, pentru primirea pacienţilor care necesită internare, încă de la început, din primăvară, atunci când am modificat fluxurile din spitale aşa încât să permitem accesul câtor mai mulţi pacienţi cu afecţiuni non-COVID, am cerut spitalelor şi direcţiilor de sănătate publică un plan de reorganizare, în caz de creştere a numărului de cazuri, aşa încât spitalele să poată să revină rapid la numărul maxim de paturi destinate pacienţilor COVID, care a fost în apogeul valului 3.
În acest moment, avem centralizate toate aceste situaţii ale spitalelor, cu situaţia numărului de paturi destinate pacienţilor COVID în acest moment, şi până la cât poate creşte numărul de paturi disponibile în caz de încărcare a sistemului sanitar cu pacienţi covid.
Avem astfel spitale de boli infecţioase şi de pneumologie, cele care au fost şi cele mai greu încărcate în valurile anterioare, care şi-au menţinut un număr destul de mare de paturi disponibile pentru pacienţii COVID, şi avem spitale plurispecialitate care şi-au menţinut un număr mai mic de paturi dar care pot reveni rapid la numărul de paturi anterior.
Pe Bucureşti, avem 32 de spitale care au circuite mixte, COVID şi non-COVID cu un număr de paturi de terapie intensivă disponibile în acest moment de aproximativ 50 de paturi, iar la nivel national avem peste 500 de paturi de terapie intensivă disponibile, dintre care 470 sunt libere.
Numărul acesta poate să crească la nevoie până la ce a fost în valurile anterioare.
Trebuie să înţelegem că există anumite specialităţi care sunt deficitare de mult timp, că pregătirea unui medic durează, şi a unui medic de terapie intensivă durează 5 ani, atât este pregătirea în rezidenţiat.
Ştiu că medicii ATI-şti au depus deja un efort consistent în tot acest an, au reuşit să facă faţă destul de bine la toată suprasolicitarea din criza aceasta sanitară.
Concuzia este că soluţii pe termen mediu şi lung sunt, atât în scoaterea la rezidenţiat a mai multor posturi, locuri de medici de terapie intensivă, iar acum ca soluţie avem de detaşat acei medici care pot să vină în regiunile unde încărcarea cu cazuri este mai mare, şi această soluţie a fost aplicată de la început, şi este încă aplicabilă”, a explicat Ioana Mihăilă.
