Sari la conținut

Rolul magneziului în organism

Pentru cei care doresc să îşi ia aportul zilnic de magneziu pe cale naturală, nu din suplimente nutritive, medicii recomandă să consume alimente verzi, cereale integrale, nuci, alune, migdale, usturoi, lămâie, avocado, muşeţel, fasole, mazăre și lactate.
Pentru cei care doresc să îşi ia aportul zilnic de magneziu pe cale naturală, nu din suplimente nutritive, medicii recomandă să consume alimente verzi, cereale integrale, nuci, alune, migdale, usturoi, lămâie, avocado, muşeţel, fasole, mazăre și lactate.
Pentru cei care doresc să îşi ia aportul zilnic de magneziu pe cale naturală, nu din suplimente nutritive, medicii recomandă să consume alimente verzi, cereale integrale, nuci, alune, migdale, usturoi, lămâie, avocado, muşeţel, fasole, mazăre și lactate.

Magneziul este al patrulea cel mai întâlnit mineral în organism, este parte a celulelor şi a oaselor şi este vital în special pentru păstrarea netedă a arterelor, protejându-le de presiunea sangvină generată de stres.
De unde luăm magneziul
În general, o persoană adultă are nevoie de 300-420mg de magneziu pe zi. Specialiştii recomandă ca acesta să fie consumat împreună cu calciul, în cazul în care există o deficienţă a celor două substanţe.

Pentru cei care doresc să îşi ia aportul zilnic de magneziu pe cale naturală, nu din suplimente nutritive, medicii recomandă să consume alimente verzi, cereale integrale, nuci, alune, migdale, usturoi, lămâie, avocado, muşeţel, fasole, mazăre și lactate.

Cu ce ne ajută magneziul

Magneziul asigură echilibrul între sistemul nervos şi cel muscular, ducând la relaxarea organismului. Acest  mineral ajută corpul să controleze absorbţia de potasiu (pe care îl găsim, de exemplu, în banane) şi calciu (conţinut de lapte). Pe lângă aceste beneficii la nivelul vaselor de sânge, magneziul ajută la funcţionarea optimă a rinichilor, a creierului, a inimii şi a sistemului nervos
Considerat a fi „devoratorul de poluare din organism”, magneziul este mineralul minune care asigură buna funcţionare a sistemului nervos şi participă la metabolismul glucidelor, proteinelor şi lipidelor.

Simptomele deficienței
Deficienţa de magneziu poate genera următoarele tipuri de afecţiuni: astm, nivel scăzut al energiei în organism, insomnie, dureri de cap, dureri musculare, tensiune, stare de oboseală sau de anxietate, stări de nervozitate, fragilitate osoasă, dificultăţi de respiraţie şi probleme cardiace.
Lipsa de magneziu poate fi cauzată de consumul de alcool, fumat, transpiraţiile abundente, consumul de droguri, hipotiroidism, diabet, dietele bogate în zaharuri, carbohidraţi, sodiu sau calciu şi, nu în cele din urmă, de stres. Acesta determină, pe lângă un dezechilibru în alimentaţie, şi stări de depresie care scad metabolismul.

Una dintre cauzele principale ale deficitului este alimentaţia necorespunzatoare pe fondul unei solicitări crescute a organismului, determinată inclusiv de stres. Cu cât suntem mai stresaţi, cu atât pierdem mai mult magneziu. De asemenea, o absorbţie intestinală deficitară poate duce la scăderea nivelului de magneziu din organism.

 

 

Doctorul zilei whatsapp channel

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Mai citeste si: