Din cuprinsul articolului
Sedentarismului și consecințele sale nefaste generează apariția unei noi clase sociale. Peste 60% dintre români riscă să își vadă sănătatea degradându-se din cauza lipsei de activitate fizică. Inactivitatea s-a transformat într-o criză de sănătate publică și într-un nou indicator de clasă socială.
Performanțele sportivilor români la Jocurile Olimpice, entuziasmul general și splendoarea ceremoniilor care au avut loc în 2024, păreau să prezică o transformare a stilului de viață. Se putea legitim spera că această competiție sportivă va determina un număr mare de oameni să își pună pantofii de sport și să se apuce sau să reia o activitate fizică.
Datele începutului de an 2025 au pus capăt acestor iluzii: înscrierile la cluburile de GYM nu au crescut și modificările ”Ordonanței trenuleț” au redus și ele capacitatea companiilor de a oferi cu titlu gratuit angajaților abonamente la sălile de sport. O nouă lovitură va veni prin modificarea impozitelor și taxelor asumate de Guvernul Bolojan, creșterea abonamentelor ducând la incapacitatea de plată.
Motive pentru lipsa activității fizice
Printre motivele invocate de români pentru lipsa activității fizice se numără lipsa timpului, interesul scăzut, condițiile financiare, accesul redus la facilități sportive și oboseala după muncă..
Este adevărat că se manifestă o tendință de îndreptare a românilor către activitățile de mișcare fizică, dar pare derizoriu în comparație cu marea criză sanitară spre care ne îndreptăm, criză pe care încă avem dificultăți în a o evalua. Interesul pentru fitness, alergare, ciclism și diverse sporturi recreative a crescut în ultimii ani, în special în orașele mari.
Există campanii naționale și locale pentru promovarea mișcării, precum și inițiative private (maratoane, clase de fitness, programe de wellness la locul de muncă). Totuși, participarea la acestea este încă sub potențial.
Astfel, putem estima că peste 60% dintre adulții riscă să-și degradeze sănătatea din cauza lipsei unei activități fizice. Conform statisticilor europene, România se situează sub media Uniunii Europene în ceea ce privește activitatea fizică regulată. Un procent semnificativ de români declară că nu practică niciodată exerciții fizice sau sport (potrivit Eurobarometrului Sport și Activitate Fizică, 2022, aproximativ 63% dintre români nu fac sport în mod regulat).
Această inactivitate generalizată este un element cheie în dezvoltarea bolilor cardiovasculare, a cancerelor, a diabetului de tip 2, a obezității și a tulburărilor psihice.
Apariția unei noi condiții sociale
Altădată, obezitatea corporală afecta în principal muncitorul din mediul industrial; în zilele noastre, aceasta afectează toți cetățenii. Obiceiurile noastre de viață impun o presiune fără precedent asupra sănătății noastre, epuizând organismul prin imobilitate, la fel cum altădată se întâmpla prin activitatea fizică.
Această nouă situație reproduce și exacerbează disparitățile convenționale: adulții cu un nivel scăzut de educație, precum și indivizii cu vârsta sub 45 de ani, sunt cei care suferă cel mai mult de sedentarism, în timp ce deținătorii unei diplome universitare reușesc mai frecvent să mențină un grad de activitate conform recomandărilor.
Inactivitatea devine un criteriu de distincție de clasă, evidențiind o diviziune între cei care dețin resurse culturale și economice pentru a-și menține sănătatea și ceilalți.
