Sari la conținut

Studiu: Anxietatea crește de 7 ori riscul de Alzheimer. Cum știi că ești la risc

anxietate
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
Ce este, de fapt, anxietatea

Un nou studiu a evidențiat legătura dintre anxietate și riscul crescut de a dezvolta demență, în special boala Alzheimer. Conform cercetărilor recente, anxietatea poate crește semnificativ riscul de Alzheimer, cu o posibilitate de 7 ori mai mare pentru cei afectați de anxietate severă.

Adulții peste 60 de ani care au fost diagnosticați cu anxietate în ultimul deceniu au avut de aproximativ trei ori mai multe șanse de a dezvolta boala Alzheimer comparativ cu cei fără anxietate. Mai grav, persoanele diagnosticate cu anxietate înainte de 70 de ani aveau de șapte ori mai multe șanse de a dezvolta demență.

Anxietatea poate multiplicade 7 ori riscul de Alzheimer

Cercetătorii sugerează că acest risc crescut poate fi legat de tendința persoanelor cu tulburări de anxietate de a adopta comportamente nesănătoase, precum fumatul și alimentația necorespunzătoare, care sunt asociate cu un risc mai mare de demență. În plus, anxietatea cronică poate duce la niveluri ridicate de hormoni de stres, provocând inflamație cerebrală, eliberarea de toxine și încetinirea funcțiilor cognitive, toate acestea fiind factori care contribuie la dezvoltarea demenței.

Legătura dintre sănătatea mintală și tulburările cognitive

Studiul adaugă noi dovezi la literatura de specialitate, sugerând că sănătatea mintală joacă un rol crucial în riscul de tulburări cognitive. Conform cercetătorilor, aceasta este prima cercetare care analizează efectele pe termen lung ale anxietății, comparând cazurile de anxietate cronică, tratată și recentă în raport cu riscul de demență.

Rezultatele studiului subliniază că anxietatea ar putea fi un factor de risc modificabil pentru demență, indicând că gestionarea eficientă a anxietății ar putea reduce riscul de apariție a acestei afecțiuni. În Statele Unite, aproximativ 20% dintre adulți suferă de tulburări de anxietate, echivalentul a până la 40 de milioane de persoane.

Despre studiu și rezultate

Studiul a implicat 2.132 de participanți cu vârsta de peste 60 de ani, dintre care 53% au fost femei. Participanții au fost împărțiți în trei grupuri de vârstă și au fost monitorizați timp de 10 ani. În timpul studiului, aproximativ 3% dintre participanți au dezvoltat demență și 7% au decedat.

Cercetătorii au constatat că persoanele cu anxietate cronică aveau de 2,8 ori mai multe șanse de a dezvolta demență, în timp ce cei cu anxietate recentă aveau un risc de 3,2 ori mai mare. Riscul era cel mai mare pentru cei sub 70 de ani, cu o probabilitate de 4,6 ori mai mare pentru anxietatea cronică și 7,2 ori mai mare pentru anxietatea recentă.

Studiul a relevat că participanții ale căror anxietate a fost tratată nu aveau un risc crescut de demență, demonstrând eficiența terapiei și a medicamentelor în reducerea riscurilor. Aceste descoperiri sugerează că tratamentul adecvat al anxietății poate juca un rol semnificativ în prevenirea demenței.

Cercetătorii subliniază că anxietatea poate conduce la comportamente nesănătoase, care, la rândul lor, sunt asociate cu demența. Deși studiul oferă perspective valoroase, există și limitări, inclusiv posibila pierdere a unor cazuri de demență și lipsa informațiilor detaliate despre tratamentele specifice ale anxietății.

Cum știi că suferi de anxietate

Anxietatea este o reacție naturală a organismului la stres, care poate fi utilă în anumite contexte, cum ar fi atunci când te confrunți cu o situație periculoasă sau provocatoare. Cu toate acestea, atunci când anxietatea devine excesivă, persistentă sau incontrolabilă, poate interferează semnificativ cu viața cotidiană și poate fi considerată o tulburare de anxietate.

Anxietatea este un sentiment de îngrijorare, frică sau neliniște care apare atunci când te confrunți cu incertitudini sau amenințări. Este caracterizată de:

  • Sentimente de frică sau neliniște: O stare constantă de îngrijorare legată de evenimente viitoare.
  • Reacții fiziologice: Bătăi rapide ale inimii, transpirație excesivă, tremurături, dificultăți de respirație, sau senzație de amețeală.
  • Gânduri excesive: Teme că se vor întâmpla lucruri rele sau că nu vei putea face față situațiilor dificile.

Semne de anxietate

Simptomele anxietății pot varia în intensitate și pot afecta diferite aspecte ale vieții tale. Iată câteva semne comune care sugerează că ai putea suferi de anxietate:

  1. Gânduri persistente de teamă: Te gândești frecvent la scenarii negative sau ai dificultăți în a lăsa deoparte grijile, chiar și atunci când nu există o amenințare iminentă.
  2. Sentimente constante de neliniște sau tensiune: Ai o stare constantă de neliniște, agitație sau disconfort, chiar și fără un motiv aparent.
  3. Simptome fizice: Experimentezi simptome fizice precum bătăi rapide ale inimii, dificultăți de respirație, tremurături, transpirație excesivă, amețeală sau dureri musculare.
  4. Dificultăți de concentrare: Îți este greu să te concentrezi sau să îți îndeplinești sarcinile zilnice din cauza grijilor constante.
  5. Evitarea situațiilor: Eviți anumite locuri sau activități din cauza temerilor sau anxietății legate de ele.
  6. Probleme de somn: Ai dificultăți în a adormi, te trezești frecvent în timpul nopții sau ai vise neplăcute legate de temeri.
  7. Impact asupra vieții de zi cu zi: Anxietatea interferează semnificativ cu activitățile tale zilnice, relațiile personale sau performanța profesională.
  8. Atacuri de panică: Experimentezi episoade intense de frică sau panică, în care simți că îți lipsește aerul, ai palpitatii, sau ai senzația că te afli în pericol iminent.

Diagnostic și tratament

Dacă recunoști aceste simptome și consideri că anxietatea îți afectează calitatea vieții, este important să consulți un specialist în sănătate mintală, cum ar fi un psiholog sau psihiatru. Aceștia pot evalua simptomele tale, pot pune un diagnostic corect și pot recomanda un plan de tratament adecvat.

Tratamentul pentru anxietate poate include:

  • Terapie psihologică: Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este adesea utilizată pentru a ajuta persoanele să își gestioneze gândurile și comportamentele anxioase.
  • Medicamente: În unele cazuri, medicamentele anxiolitice sau antidepresive pot fi prescrise pentru a ajuta la controlul simptomelor.
  • Modificări ale stilului de viață: Tehnici de relaxare, exerciții fizice regulate, o alimentație sănătoasă și strategii de gestionare a stresului pot contribui la reducerea simptomelor de anxietate.
Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel