Tumorile cerebrale sunt din ce în ce mai dese! Care este cauza și ce persoane sunt predispuse la această boală gravă, explicațiile neurochirurgului

Semnele tumorilor cerebrale apar brusc. Mergelti la medic și dacă aveți dureri de cap care nu trec în câteva zile
Tumorile cerebrale sunt din ce în ce mai dese! Care este cauza și ce persoane sunt predispuse la această boală gravă, explicațiile neurochirurgului

Tumorile cerebrale și cele două categorii de vârstă cele mai vulnerabile, explicațiile neurochirurgului. Cum ne protejăm creierul și care sunt cele mai predispuse persoane la a dezvolta tumori cerebrale?

Creierul este de departe cel mai important organ al corpului uman, fapt confirmat de medici și de cercetători.

Ce știm însă mai puțin despre el este că multe dintre activitățile pe care le facem în mod repetat, în decursul vieții noastre, au ca efect, pe termen mediu și lung, afectarea acestuia și, implicit, apariția unor boli asociate.

Deși multe dintre aceste lucruri sunt recunoscute ca fiind nocive, din păcate, în epoca modernă în care trăim, continuăm să facem greșeli riscând astfel sănătatea întregului organism, ne-a spus medicul neurochirurg Dan Benția.

Creierul este responsabil cu numeroase funcții precum bătăile inimii, mersul, gândurile, emoțiile, așa că nu e de mirare că și acestea sunt afectate într-o mare proporție. Am stat de vorbă cu doctor Dan Benția, medic neurochirurg, domnia sa trecând în revistă lucrurile pe care le facem foarte des și care ne afectează grav creierul, explicîndu-ne totodată şi care este categoria de persoane predispuse la apariția tumorilor cerebrale și cum le putem depista.

„8 ore de activitate, 8 ore de relaxare, 8 ore de somn”

– Care sunt obișnuințele nocive pentru creier?

– În primul rând, privarea cronică de somn, care poate avea o influență nocivă asupra creierului dacă aceasta are loc în mod repetat pe o durată nelimitată în timp, abuzul de alcool, fumatul în exces, utilizarea drogurilor, substanțelor halucinogene interzise, lipsa alternanței între perioade cu activitate intensă și cele de relaxare și somn. Tot la capitolul lucruri care afectează grav creierul putem luam în calcul „teoria celor 3 de 8”, care ar trebui învățată pe de rost de toți oamenii. Așadar, corpul nostru funcționează cum trebuie și se află în parametrii normali dacă are 8 ore de activitate, 8 ore de relaxare și 8 ore de somn. Tensiunea arterială crescută cauzată de faptul că persoana nu își controlează în mod constant valorile este o altă problemă, la fel ca și lipsa controlului diabetului zaharat, sedentarismul prelungit, mediul de lucru într-o atmosferă stresantă și, nu în ultimul rând, expunerea repetată la traume cerebrale în urma practicării sporturilor extreme și a job-urilor cu risc ridicat de loviri.

– La ce riscuri ne expunem dacă alegem să avem acest stil de viață și nu ținem cont de sfaturile medicilor?

– Acest mod de viață se traduce printr-un risc real de a face în orice moment un accident vascular cerebral. Dincolo de acest caz extrem, pacientul poate suferi pierderi masive de neuroni. Dacă un organism normal pierde 400 de neuroni, în acest caz se accelerează ritmul de distrugere al neuronilor, care poate ajunge la zeci de mii. Amețelile, tulburările de echilibru și de mers, durerile cronice de cap, tulburările de vedere și de auz sunt și ele alte probleme de sănătate care pot apărea pe acest fond.

„Durerile de cap și grețurile sunt semnele unei tumori cerebrale”

– Tumorile cerebrale sunt din ce în ce mai întâlnite la un număr considerabil de pacienți români. Care este cauza apariției acestora?

– Stresul, poluarea, interacțiunea permanentă cu dispozitivele electronice sunt doar câteva dintre cauzele care pot determina apariția unor tumori la nivelul creierului. Tumorile cerebrale pot apărea la orice vârstă, acesta este și motivul pentru care orice om prezintă un anumit risc pentru tumori cerebrale. Copiii cu vârsta mai mică de 2 ani și bătrânii au un risc aparte de a dezvolta tumori cerebrale. Glioblastomul, o tumoră cu malignitatea ridicată, are incidența cea mai mare la bătrâni, în timp ce meduloblastomul este mai frecvent la copii. Amândouă tipurile de tumoră pot cauza decesul, dar se comportă clinic foarte diferit.

– Ce semne ne pot da de gândit că avem de-a face cu o tumoră la nivelul creierului?

– Tulburările care pot atrage atenția asupra existenței unei tumori cerebrale sunt cefalee sau durerile de cap prelungite, care nu cedează ușor nici în urma unui tratament medicamentos specific. Aceasta este o manifestare comună a tumorilor cerebrale şi este cel mai rău simptom la aproximativ jumătate dintre pacienţi.

– Durerile de cap sunt frecvente în rândul oamenilor moderni. Ce alte simptome mai specifice le însoțesc și conduc la acest diagnostic?

– Caracteristicile tumorei cerebrale la un pacient cu cefalee sunt greţurile şi vărsăturile. Aceste simptome sunt prezente în aproximativ 40% dintre cazuri. De asemenea, o schimbare a aspectului cefaleei anterior existente şi un examen neurologic anormal pot ajuta medicul să pună un diagnostic corect. În plus, mulţi pacienţi cu tumoră cerebrală raportează o înrăutăţire a cefaleei după schimbarea poziţiei corpului sau la manevre care cresc presiunea intratoracică, cum ar fi tuse, sau strănut, sau orice tip de mișcare bruscă, necontrolată a corpului. Aceste manevre duc la creşterea presiunii intracraniene, care poate determina pierderea cunoştinţei.

„Amețelile care apar brusc și crizele de epilepsie ridică mari semne de întrebare”

– Cum facem diferența între o banală durere de cap și o cefalee care ascunde o tumoră cerebrală?

– Cefaleele de cauză tumorală tind să fie mai accentuate în timpul nopţii şi pot trezi pacientul din somnul profund. Tumorile cerebrale pot cauza greţuri şi/sau vărsături, așa cum am spus mai sus. Câteva caracteristici sugerează posibilitatea asocierii tumorii, cum ar fi declanşarea vărsăturilor la schimbarea bruscă a poziţiei corpului.

– Cum ați descrie amețelile suspecte care ar putea de fapt să indice o formațiune tumorală la nivelul creierului?

– Este vorba despre acele amețeli repetate neasociate unor activități care le-ar putea determina (postură nepotrivită, agitație). Atunci când persoana constată în mod repetat apariția unei stări de amețeală, vertij, stare în care nu se poate ține pe picioare, este indicat imediat un consult medical.

– Ce alte tulburări ne pot alarma că la nivelul creierului se produce ceva neobișnuit?

– Crizele sau episoadele de epilepsie constituie alte semnale de alarmă. Epilepsia este o tulburare neurologică comună care apare în urma unor factori care interferează cu impulsurile electrice la nivelul creierului. Sistemul nervos produce descărcări electrice bruște, excesive și dezorganizate, care duc la apariția convulsiilor. Convulsiile sunt în legătură directă cu controlul musculaturii, controlul defecației (eliminarea de fecale), vorbirea, vederea și conștiența bolnavului. Apariția convulsiilor este înspăimântătoare, în special dacă sunt severe. Pacienţii care se prezintă cu crize au uzual o tumoră primară mai mică sau puţine leziuni metastatice cerebrale compara- tiv cu cei care se prezintă cu alte simptome.

„Uneori simptomele pot fi confundate cu depresia”

– Problemele membrelor pot fi legale de tumorile cerebrale?

– Scăderea forței și vitalității unui anumit membru sau, după caz, a unei jumătăți din corp, tulburările de sensibilitate pe un membru sau, după caz, pe jumătate de corp, slăbiciunea musculară sunt manifestări comune la pacienţii cu tumori cerebrale. Manifestările pot fi insesizabile, în particular în stadiile incipiente. Un semn important îl reprezintă slăbiciunea musculară de cauză tumorală, care poate fi ameliorată sau chiar stopată frecvent cu doze mari de dexametazonă, mai ales în tumorile apropiate de cortexul motor.

– O alterare a gândirii poate fi un factor ce indică o tumoră la nivelul creierului?

– Disfuncţiile cognitive ce includ probleme de memorie şi modificări de personalitate sau de dispoziţie sunt comune la pacienţii cu neoplasme intracraniene. Cele mai multe deficite neurocognitive asociate tumorilor cerebrale sunt greu de identificat. Pacienţii se plâng adesea de oboseală, lipsa energiei, somnolență şi pierderea interesului pentru activităţile cotidiene. Ei pot părea pierduți şi pot fi observați cu o lipsă de spontaneitate necaracteristică. Aspectul simptomelor poate fi confundat cu depresia, mai spune neurochirurgul.

În cazul în care o persoană sesizează chiar și o treime din tulburările indicate este recomandat să se programeze urgent la un control neurochirurgical.

63 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook
powered by Binbox