Problema malnutriţiei este subapreciată pe scară largă, în mare parte din cauză că o nutriţie de proastă calitate este frecvent confundată cu lipsa de hrană, a avertizat vineri Anthony Lake, directorul executiv al UNICEF (Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii).
În realitate, malnutriţia şi consecinţele sale ireversibile asupra sănătăţii afectează şi ţări care se bucură de o relativă bunăstare, cum este India, unde hrană există din belşug, dar accesul la ea este inegal şi conţinutul nutriţional poate fi scăzut, a explicat Lake.
Subnutriţia şi mai ales oprirea din dezvoltare reprezintă una din crizele care îi afectează pe copii pe plan mondial, dar este prea puţin recunoscută, a punctat directorul UNICEF. ‘Este îngrozitor, aceşti copii sunt condamnaţi’, a subliniat acesta.
Subdezvoltarea este consecinţa subnutriţiei în primele 1000 de zile din viaţa copilului, având în vedere şi perioada de sarcină. Copiii subdezvoltaţi învaţă mai prost la şcoală şi tind să trăiască în sărăcie, având la rândul lor copii care rămân subdezvoltaţi, ceea ce sporeşte sărăcia în ţările şi regiunile afectate şi creşte decalajul dintre bogaţi şi săraci, a continuat Lake.
‘Cifrele sunt fenomenale. În India, de exemplu, circa 48% dintre copii sunt subdezvoltaţi, iar în Yemen aproape 60%. /…/ Iar problema este că e un fenomen absolut ireversibil. Un copil subnutrit poate fi hrănit pentru a-l readuce la un nivel corespunzător, dar un copil subdezvoltat, din cauza efectelor asupra creierului, are deja o capacitate cognitivă redusă permanent în jurul vârstei de doi ani’, a notat directorul UNICEF.
Sâmbătă are loc la Londra summitul ‘Nutriţie pentru creştere’, coprezidat de guvernele britanic şi brazilian şi de Children’s Investment Fund Foundation /CIFF/, la care ţările donatoare urmează să se angajeze cu sume suplimentare în încercarea de a reglementa această problemă. Summitul are loc imediat după apariţia în revista medicală The Lancet a unei serii de studii care arată că 165 de milioane de copii sunt subdezvoltaţi din cauza malnutriţiei, iar aproape jumătate din decesele în rândul copiilor sub vârsta de 5 ani – estimate la 3,1 milioane pe an – sunt provocate de malnutriţie.
În prezent, potrivit UNICEF, eforturile globale trebuie să se concentreze asupra a 20 de ţări, în cea mai mare parte din Africa şi Asia, unde trăiesc 70% din copiii subdezvoltaţi ai lumii. Costul combaterii malnutriţiei în aceste ţări este evaluat la 7 miliarde de dolari pe an, conform directorului UNICEF, în timp ce angajamentele aşteptate de la summitul de sâmbătă sunt de circa jumătate din această sumă.
Dar, a avertizat Anthony Lake, asigurarea securităţii alimentare – adică a unei cantităţi suficiente de hrană pentru fiecare ţară – nu trebuie confundată cu rezolvarea problemei malnutriţiei. ‘Dacă eşti, de exemplu, în Africa şi mănânci doar tapioca, poţi avea stomacul plin şi tehnic te bucuri de securitate alimentară, dar asta nu înseamnă că ai obţinut nutriţia necesară pentru a preveni subdezvoltarea’, a spus Lake.
El a insistat asupra importanţei unor programe de măsuri cum sunt promovarea de alimente cu conţinut nutritiv mai ridicat, recomandarea alăptării exclusive la sân în primele şase luni de viaţă ale copilului şi folosirea de suplimente cu vitamina A, acid folic, zinc şi fier.
