Din cuprinsul articolului
Odată cu primele scăderi de temperatură, virozele și afecțiunile ORL (oto-rino-laringologice) devin rapid principala preocupare a părinților. De la simpla răceală la complicații precum otitele sau sinuzitele, copiii par să petreacă mai mult timp acasă decât în colectivitate. Doctor Ana Maria Apostol, medic primar ORL, a explicat în cadrul emisiunii „Ne Facem Mari” de ce copiii sunt atât de vulnerabili și cum pot fi prevenite și tratate eficient aceste infecții.
Răceala: O luptă inegală cu un inamic agresiv
Conform Dr. Apostol, rata crescută a îmbolnăvirilor în rândul copiilor are o explicație clară legată de mediul înconjurător și de imaturitatea sistemului lor imunitar.
„În primul rând că ei se întâlnesc cu virusurile respiratorii care sunt în jurul nostru. Aerul pe care îl avem în jurul nostru nu este curat, nu este steril. Avem o multitudine de germeni, bacterii și, mai ales, virusuri respiratorii.”
Pe măsură ce temperaturile scad sub 15 grade Celsius, virusurile devin mai rezistente și supraviețuiesc mai mult timp în aer și pe suprafețe, sporind riscul de contact. În același timp, copiii sunt mai expuși, deoarece sistemul lor imunitar este încă în formare.
„De ce copiii răcesc mai des decât adulții? Pentru că au un sistem imunitar mai slăbit decât al nostru. La ei se formează, cum se dezvoltă ei, încetul cu încetul, cum cresc. Încetul cu încetul, așa crește și sistemul imunitar.”
Ea subliniază că dobândirea imunității este un proces care necesită expunere:
„noi, de fapt, ca să căpătăm o imunitate pe viitor, trebuie să ne întâlnim, din păcate, cu aceste virusuri respiratorii.”
Imunitatea nu vine din flacon, ci din stilul de viață
În loc să se bazeze exclusiv pe suplimente, doctorița Apostol îndeamnă părinții să se concentreze pe factorii esențiali care contribuie la un organism puternic.
„Imunitatea o dobândim la contactul cu aceste virusuri și prin stilul nostru de viață. Aceleași imunității se formează dacă corpul este odihnit și echilibrat.”
Trei piloni sunt cruciali: somnul, mișcarea și dieta.
- Somnul: Este momentul reparatoriu al organismului. „În timpul somnului, noi ne reparăm organismul. se odihnește, dar în momentul acela chiar se formează noi celule. Și mai ales, noi celule ale imunității.” Lipsa somnului adecvat (agravată de utilizarea excesivă a dispozitivelor electronice) compromite direct capacitatea corpului de a se apăra.
- Sportul: Ajută la deconectare, reduce stresul și permite o distribuție optimă a sângelui și, implicit, a celulelor imunitare în corp.
- Dieta: Evitarea produselor procesate este vitală. „Toate dulciurile pe care le dăm copiilor… ne fac o reacție alergică în interior. Acele produse procesate distrug, între ghinimele, și mucoasele intestinale… ne scade foarte mult imunitatea celulară a mucoasei respiratorii.”
Igiena nazală: Noul periaj de două ori pe zi
Pentru prevenția virozelor, medicul ORL pune accentul pe curățarea zilnică a nasului, comparând-o cu igiena dentară:
„Așa te învăț eu să cureți nasul zilnic, pentru că trebuie să înțeleagă oamenii că nasul este o cavitate murdară.”
Curățarea ajută la eliminarea prafului, noxelor, alergenilor și, cel mai important, a virusurilor și bacteriilor care stagnează pe mucoasă. Doctorița recomandă cu fermitate folosirea spray-urilor cu apă de mare izotonică, cerând părinților să elimine din rutină serul fiziologic clasic. Spray-ul izotonic, aplicat corect (cu capul drept și apoi suflat/aspirat imediat, fără a lăsa apa să ajungă în gât), este esențial pentru a preveni extinderea infecției către gât și ureche.
„Ideea este să curățăm calitatea nazală fără să aibă afectat gâtul deloc.”
Colectivitatea, complicațiile și antibioticul
Când copiii intră în colectivitate, ei se întâlnesc cu o intensitate a germenilor pe care Dr. Apostol o numește „o mocirlă”. Chiar dacă se așteaptă, un copil poate face 10-12 viroze pe an, iar germenii actuali sunt mult mai agresivi și mai rezistenți decât în trecut.
Cea mai frecventă complicație este otita medie seroasă, ce apare la aproximativ 90% dintre copii în timpul unei răceli. Această otită seroasă, inițial virală, nu necesită antibiotic. Antibioticul devine necesar doar când infecția este vizibil bacteriană (secreții purulente, febră persistentă după 7 zile) sau este confirmată prin analize de sânge:
„Dăm antibiotic în momentul în care vedem, pe analize de sânge, leucocitoza și CRP [crescute]. Vedem, în urechi, puroi; vedem puroi pe amigdale sau în nas. După câteva zile de tratament local, atunci dăm antibiotic.”
Până la acest stadiu, tratamentul vizează curățarea locală și, la recomandarea medicului ORL-ist, folosirea aerosolilor cu substanțe medicamentoase pentru a fluidiza secrețiile din cavitățile greu accesibile (sinusuri, ureche, laringe). Dr. Apostol avertizează că aerosolii au efect doar dacă nasul este curățat cu apă de mare înainte și imediat după procedură.
În final, ea îndeamnă la o atitudine preventivă și responsabilă: un copil nu ar trebui trimis în colectivitate doar pentru că nu are febră. Tusea productivă și secrețiile nazale abundente sunt semne că organismul luptă și că micuțul este un vector de contagiune.
„Dacă tu îl ții acasă izolat și îi faci tratament și îi cureți nasul des va trece mult mai repede. Dacă tu nu bagi în seamă treaba aceasta și îl duci în colectivitate totul va evolua.”
Părinții sunt sfătuiți să se adreseze medicului ORL-ist dacă, după 3-4 zile de tratament cu antiinflamatoare și igienă nazală, copilul prezintă dureri de ureche, respiră persistent pe gură sau tușește foarte gros.