Sari la conținut

Simptomele unui anevrism cerebral. Durerile de cap puternice pot anunța ruptura unui vas de sânge din creier

anevrism cerebral
Sursă foto: arhiva doctorulzilei.ro
Un anevrism cerebral sau intracranian (ARI) este o dilatare anormală a unei artere din creier,

Anevrism cerebral simmptome. Un anevrism reprezintă mărirea unei artere cauzată de slăbirea peretelui arterial. Adesea nu există simptome, dar un anevrism rupt poate duce la complicații fatale.

Anevrismele arterelor care alimentează creierul cu sânge sunt cunoscute sub numele de anevrisme intracraniene sau anevrisme cerebrale.

Un anevrism cerebral poate cauza moartea  în doar 24 de ore. Patruzeci la sută din anevrismele cerebrale sunt fatale și în jur de 66 la sută dintre cei care supraviețuiesc vor avea o afectare sau o dizabilitate neurologică rezultată, potrivit statisticilor. 

Anevrismele cerebrale rupte sunt cea mai frecventă cauză a unui tip de accident vascular cerebral cunoscut sub numele de hemoragie subarahnoidă (SAH).

Simptome: o durere de cap bruscă, extremă

Majoritatea anevrismelor sunt tăcute, clinic. Simptomele nu apar, de obicei, decât dacă se rupe un anevrism.

Cu toate acestea, un anevrism neîntrerupt poate obstrucționa circulația către alte țesuturi. De asemenea, se pot forma cheaguri de sânge care pot continua să obstrucționeze vasele de sânge mai mici. Aceasta este o afecțiune cunoscută sub numele de tromboembolism. Poate duce la accident vascular cerebral ischemic sau la alte complicații grave.

Primele semne ale unui anevrism nedetectat anterior ar putea fi complicațiile care apar atunci când anevrismul se rupe. Simptomele tind să rezulte mai degrabă dintr-o ruptură decât de la anevrism, în sine.

O durere de cap bruscă extremă: dacă un anevrism cerebral duce la hemoragie subarahnoidă, principalul simptom este o durere de cap bruscă și severă.
Orice ruptură a unui anevrism poate provoca durere, tensiune arterială scăzută, ritm cardiac rapid și senzație de amețeală. Majoritatea persoanelor cu anevrism nu vor întâmpina complicații.

Cauze

Un anevrism poate apărea în orice parte a corpului. Tensiunea arterială poate distinde mai ușor un perete arterial slăbit.

Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma de ce peretele arterei se slăbește provocând un anevrism. Unele anevrisme, deși mai puțin frecvente, sunt prezente de la naștere ca defect arterial.

Tratament

În cazul unui anevrism cerebral, chirurgul va opera în mod normal numai dacă există un risc ridicat de ruptură. Riscul potențial de afectare a creierului rezultat din complicațiile chirurgicale este prea mare. Probabilitatea unei rupturi depinde de mărimea și localizarea anevrismului.

În loc de operație, pacienții primesc îndrumări cu privire la modul de monitorizare și gestionare a factorilor de risc, de exemplu, monitorizarea tensiunii arteriale.

Dacă un anevrism cerebral rupt duce la o hemoragie subarahnoidă, este probabil ca intervenția chirurgicală să fie necesară. Aceasta este considerată o urgență medicală. Această procedură ar avea ca scop închiderea arterei rupte în speranța de a preveni o altă sângerare.

Prevenție

Prevenirea unui anevrism nu este întotdeauna posibilă, deoarece unele sunt congenitale, adică sunt prezente de la naștere.

Cu toate acestea, unele opțiuni de stil de viață pot avea o infleunță:

  • Renunțarea la fumat poate reduce riscul unui anevrism sever;
  • Gestionarea tensiunii arteriale poate reduce, de asemenea, riscul unui anevrism;
  • Menținerea unei greutăți corporale sănătoase previne presiunea la care ar putea fi supuse arterele;
  • O dietă sănătoasă poate reduce și colesterolul și poate reduce riscul de ateroscleroză. Anevrismele fusiforme sunt adesea legate de ateroscleroză;
  • Oricine a fost diagnosticat cu un anevrism și i s-a prescris un plan de tratament conservator poate colabora cu un medic pentru a gestiona orice factor de risc.
Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel