Rujeola, pericolul mortal ignorant de părinți, dar și de stat

Rujeola, pericolul mortal ignorant de părinți, dar și de stat
Rujeola, pericolul mortal ignorant de părinți, dar și de stat

Fără glumă, avem epidemie, și boala aceasta face ravagii. Numărul de îmbolnăviri se apropie vertiginos de 4.000, iar cel al deceselor, din păcate, de 20. Deși există un vaccin care poate preveni boala, românii se feresc să își imunizeze copiii de teama unor presupuse reacții adverse. Complicațiile bolii sunt, însă, mult mai frecvente și mai periculoase decât orice posibilă reacție adversă, ne-a explicat dr. Daniela Ștefănescu, la emisiunea LiveDoc, a revistei Doctorul zilei, transmisă online în fiecare vineri, de la ora 18.00

Elena Oceanu

În cadrul unuia dintre interviurile LiveDoc, din luna martie, dr. Daniela Ștefănescu, medic primar medicină de familie, medic formator medicină de familie, membru în grupul de lucru vaccinologie al Societății Naționale de Medicină de Familie, a explicat cum se manifestă rujeola, ce complicații poate avea și ce se ascunde în spatele miturilor referitoare la vaccinul ROR (rujeolic, oreionic, rubeolic). „Rujeola sau pojarul, așa cum i se spune popular, este o boală infecto-contagioasă eruptivă, determinată de virusul rujeolic care se manifestă prin febră și erupție, dar și tuse, rinoree și conjunctivită. Afectează în principal aparatul respirator dar poate da complicații și la nivelul altor organe: creier și meninge, punând viața bolnavului în pericol,” a spus dr. Daniela Ștefănescu.

Un bolnav îmbolnăvește alți 18

Boala este extrem de contagioasă, un copil bolnav putând îmbolnăvi din start alte 18 persoane. Mai grav e că după ce a fost eliminat prin strănut sau salivă, virusul supraviețuiește în mediul extern, pe diferite suprafețe, timp de două ore. Cele mai ușoare complicații ale bolii sunt otitele și conjunctivitele, iar cele mai grave, pneumoniile și encefalitele. „Una din 20 de persoane cu rujeolă face pneumonie și una dintr-o mie, encefalită. Cei mai vulnerabili în fața complicațiilor sunt copiii sub un an care nu pot beneficia de vaccin, cei sub cinci ani, dar și persoanele peste 25 de ani și cele care au boli cronice sau probleme de imunitate și gravidele”, avertizează ea.

Nu se tratează cu antibiotice

Fiind o infecție virală, nu putem folosi antibioticele decât în cazul complicațiilor pulmonare sau ale sistemului nervos central, adică în cazul pneumoniei și al encefalitei. Altfel, tratamentul este hidratare, izolare, antitusive iar organismul își formează anticorpi și apare vindecarea naturală. Anticorpii pe care îi dezvoltăm în urma bolii ne protejează pe viață.

De ce nu-și vaccinează unii copiii

Statisticile din ultimii ani au arătat o scădere considerabilă a acoperirii vaccinale atât în rândul adulților, dar mai ales în rândul copiilor din România. În timp ce Organizația Mondială a Sănătății recomandă o acoperire vaccinală de peste 95%, în țara noastră e sub 75%. „Sunt mai multe motive pentru care am ajuns în această situație. Există o mișcare anti-vaccinistă țintită cu precădere asupra vaccinului ROR. Unul dintre motive ar fi că mulți români cred că îi ajută diverse tratamente de creștere a imunității să evite boala. În plus, a existat și o discontinuitate a aprovizionării cu vaccin. Și în momentul de față, medicii de familie din unele județe nu mai au deloc vaccinuri. Mai e și migrarea populației. Se nasc în altă țară sau se mută acolo și de multe ori nu se înscriu la un medic de familie,” a completat dr. Ștefănescu.

Vaccinurile nu mai conțin mercur

Vaccinul contra rujeolei, oreionului şi rubeolei (ROR) este deseori adus în discuţie şi incriminat în rândul anti-vacciniştilor atunci cand vine vorba de siguranţa imunizării. Există numeroase mituri în privinţa lui. Unul dintre ele ar fi că vaccinul conține substanțe chimice periculoase precum mercurul și aluminiul care pot duce la complicații severe. „Mercurul nu se mai regăsește în vaccinurile de astăzi, iar în ceea ce privește aluminiul, acesta este un adjuvant care potențează activitatea antigenului. Deci îl ajută să creeze într-o doză mai mică anticorpi pentru protecția organismului. Oricum, cantitățile de aluminiu folosite în vaccinuri sunt infime dacă facem comparație cu ceea ce se întâmplă în industria alimentară. Se gătește în oale de aluminiu, multe produse alimentare sunt ambalate în folie aluminiu”, a adăugat medicul de familie Daniela Ștefănescu.

Nebunia pornită de la un material

Un alt mit este că vaccinul ROR ar avea legătură cu apariția autismului la copii. „Totul a început cu un articol publicat în revista The Lancet, în 1998 de către un medic gastroenterolog, Andrew Wakefield, în Anglia, pe un eşantion de opt copii cu mulţi factori de risc specifici în apari- ţia autismului. Wakefield a tras un semnal de alarmă că ar trebui să existe o mai mare supraveghere în cazul acestui vaccin pentru că a observat la subiecții studiului un regres în comportamentul neuro-psihic, post vaccinare. Au urmat apoi studii nenumărate în care au fost urmăriți copii vaccinați și nevaccinați, incidența autismului fiind la fel, indiferent de statusul vaccinal. Revista a retras acest articol, iar doctorului i s-au retras drepturile de practică și s-a demonstrat că a fost și un studiu plătit” a arătat medicul.

Complicații și contraindicații

Potrivit medicului de familie Daniela Ștefănescu, complicațiile vaccinului sunt foarte rare comparativ cu cele ale bolii. Cea mai gravă complicație a vaccinării este encefalita, însă e foarte rară, mai exact, un caz la un million. În cazul rujeolei însă, encefalita apare la o persoană din o sută de mii. „La 7-14 zile de la vaccinare, copiii pot face febră, dar poate fi și un lucru bun, asta înseamnă că organismul își formează anticorpi. Vaccinez din 1989 și am în grijă, anual, 60 de sugari și nu am avut nicio reacție majoră nici pentru alt vaccin, nici pentru acesta,” a mai spus dr. Daniela Ștefănescu. Există totuși, și categorii de persoane în cazul cărora vaccinul este contraindicat : femeile gravide, persoanele care sunt în terapie cu cortizon și cei cu HIV. „Ar trebui să ne gândim și la acești indivizi care nu pot face vaccinul și pe care doar imunitatea de grup îi poate proteja. Dacă avem acoperire vaccinală mai mare, virusul nu are cale liberă. Din păcate, sunt unele județe în care nu mai există vaccin, așa că le transmit părinților ca măcar acolo unde se găsește vaccinul, să nu mai neglijeze și să meargă, să își imunizeze copiii, dacă nu au fă- cut-o încă”, ne sfătuiește medicul de familie.

Sfaturi pentru gravide

Vaccinarea se face la 12 luni cu rapel la cinci ani. Însă, în situația actuală de epidemie s-a scăzut vârsta de vaccinare la șapte luni pentru zonele cu focare de rujeolă și la nouă luni pentru celelalte zone. Dacă nu ați făcut vaccinul în copilărie, îl puteți face la orice vârstă. „Aș recomanda ca femeile să își facă o verificare a statusului vaccinal înainte de a rămâ- ne însărcinate. Rujeola duce la moartea fătului, în cazul gravidelor. Așa că e bine să își facă vaccinul cu 30-90 de zile înainte să rămână însărcinate,” spune specialistul. Dacă a fost o sarcină neprogramată și gravida nu a apucat să facă vaccinul, se poate imuniza imediat după naștere pentru că astfel transmite anticorpi bebelușului prin alăptare.

6 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook