Din cuprinsul articolului
Senzația de greață după masă. Printre cauzele cele mai comune ale senzaţiei de greaţă sunt răul de mare sau de mişcare, debutul unei sarcini, expunerea la anumite toxine chimice, stresul emoţional (frica), afecţiunile biliare, intoxicaţia alimentară, indigestia, precum şi mirosurile puternice.
Probleme cu bila
În urma fiecărei mese, colecistul (adică vezica biliară) se contractă şi secretă bila în intestine,pentru a dizolva alimentele. Atunci când hrana este bogată în grăsimi,vezica biliară trebuie să lucreze suplimentar,eliminând în tubul digestiv o cantitate mai mare de lichid pentru a facilita digestia.
Uneori, bila se mai şi blochează, adică nu se mai elimină,iar digestia se desfăşoară greoi,proces cunoscut sub numele de „bilă leneşă“. Printre simptomele acesteia se numără şi greaţa,care poate da o stare accentuată de disconfort.
Ca să linişteşti starea de greaţă, poţi să iei medicamente,multe din ele se găsesc în farmacie şi le poţi cumpăra fără prescripţie medicală,care amelioreză simptomele de vomă.
Senzația de greață după masă poate fi semn de ulcer
Momentul zilei în care te confrunţi cu această stare de rău îţi poate indica şi cauza. Dacă ţi se face greaţă la scurt timp după ce ai mâncat, greaţa sau vărsăturile pot indica un ulcer.
Starea de vomă apărută la câteva ore bune după masă poate să fie un semn că suferi de o toxiinfecţie alimentară. În cazul bacteriilor sau al virusurilor,cum ar fi Salmonella,e nevoie de mai mult timp pentru ca respectivele simptome să apară (din cauza perioadei de incubaţie).
Sarcina
Un caz aparte îl reprezintă greaţa şi vărsăturile induse de sarcină care,netratate,pot duce la deshidratare însoţită adesea de scădere în greutate,cu efecte nefavorabile asupra evoluţiei fătului.
Pietre la rinichi
Colicile renale rezultă de obicei atunci când apare un obstacol (calcul sau piatră) în calea evacuării urinei. Durerea se poate extinde în zona abdomenului şi variază ca intensitate,dar poate deveni insuportabilă atunci când calculii traversează ureterele. Greaţa şi vărsăturile sunt printre cele mai întâlnite simptome ale acestei boli.
Durerea se reduce semnificativ după ce pietrele ajung în vezica urinară şi se elimină. Ca să scapi de senzaţia de vomă în această situaţie,poţi să recurgi la un medicament antivomitiv (antiemetic).
Toxiinfecții alimentare
Alimentele pot deveni contaminate când nu sunt gătite bine sau depozitate incorect. Consumul de alimente contaminate poate provoca toxiinfecții alimentare.
Bacteriile (sau, în unele cazuri, virusurile) sunt de obicei cauza contaminării. Oricare dintre ele poate provoca senzații de greață în câteva ore de la masă.
Infecțiile virale ale tractului digestiv, cum ar fi „răcela la stomac”, pot provoca și greață după masă.
Aceste virusuri pot proveni de la:
- un contact strâns cu o altă persoană infectată cu virusul;
- consumul de alimente sau apă contaminate.
Aceste virusuri sunt extrem de contagioase și provoacă inflamații la nivelul stomacului și intestinelor. Ele pot duce la:
- febră,
- greaţă,
- vărsături,
- diaree,
- dureri abdominale și crampe
Intoleranțe alimentare sau alergii
Unii oameni au o intoleranță la anumite alimente, ceea ce înseamnă că organismul are dificultăți în a le digera. Intoleranțele alimentare nu implică sistemul imunitar, dar pot provoca greață la câteva ore după ce alimentele sunt consumate. Cauzele comune de intoleranță alimentară includ:
- alimente care conțin lactoză, cum ar fi produsele lactate;
- gluten, cum ar fi majoritatea cerealelor;
- alimente care provoacă gaze intestinale, cum ar fi fasolea sau varza.
Alergiile alimentare apar atunci când organismul identifică greșit proteinele găsite în anumite alimente ca fiind o amenințare, declanșând un răspuns al sistemului imunitar.
Greața cauzată de o alergie alimentară poate apărea la câteva secunde sau minute după ce ați mâncat. Este adesea însoțită de o serie de alte simptome, cum ar fi umflarea feței sau a buzelor și dificultăți de respirație sau de înghițire. Aceste tipuri de reacții sunt o urgență și necesită asistență medicală imediată.
Probleme vasculare
Greața după masă ar putea fi, de asemenea, un semn al îngustării arterelor din intestin. Această îngustare a vaselor de sânge restricționează fluxul sanguin. Greața după masă poate fi însoțită de dureri intense de stomac și poate indica o afecțiune cunoscută sub numele de ischemie mezenterică cronică. Această afecțiune se poate agrava brusc și poate pune viața în pericol.
Probleme cardiace
În unele cazuri, greața după masă poate fi un semn de avertizare al unui atac de cord.
Probleme psihiatrice sau psihologice
Anorexia nervoasă și bulimia nervoasă sunt cele mai frecvente tulburări alimentare caracterizate prin obiceiuri alimentare anormale.
Anorexia nervoasă poate provoca greață din cauza excesului de acid gastric sau a foamei. Bulimia nervoasă poate provoca greață după masă din cauza autoconstrângerii de a vomita orice aliment consumat.
Anxietatea, depresia sau stresul intens pot duce, de asemenea, la pierderea poftei de mâncare și greață după masă.
Anumite medicamente
Greața este un efect secundar comun al mai multor medicamente, inclusiv antibiotice, medicamente pentru ameliorarea durerii sau medicamente chimioterapice. Greața trebuie să dispară odată ce tratamentul este finalizat sau oprit.
Alte cauze
Cele mai frecvente afecţiuni gastrointestinale care se pot manifesta prin greaţă sunt:
- hepatitele virale,
- gastroenteritele,
- ingestia de substanţe toxice,
- gastropareza sau ileusul,
- ocluzia intestinală,
- colecistitele acute şi cronice,
- litiaza biliară.
Dintre afecţiunile sistemului nervos central putem aminti:
- hemoragia cerebrală,
- hipertensiunea intracraniană,
- traumatismul cranian închis,
- migrena.
Greaţa mai poate fi produsă de diferite afecţiuni sistemice precum expunerea la radiaţii, infecţii grave şi arsuri.
Când să mergi la medic
De obicei, greața după masă nu este legată de o afecțiune gravă. Dacă continuă mai mult de 5 zile sau dacă apar și alte simptome neobișnuite, e indicat să contactezi un medic pentru a descoperi cauza exactă.
Copiii care suferă de greață după ce au mâncat ar putea avea nevoie de mai multă atenție. Contactați un medic dacă:
- un copil sub 6 luni varsă;
- e vorba de un copil de peste 6 luni prezintă vărsături și are febră peste 38 ° C;
- un copil vomită de mai mult de 8 ore;
- un copil vărsă sânge;
- un copil nu a urinat de peste 8 ore;
- un copil este anormal de somnoros;
- un copil a avut dureri abdominale timp de 2 ore;
- un copil are dureri de cap.
