Cu cât plângi mai des, cu atât eşti mai sănătos
Cu toții am plâns în copilărie. Ca adulți însă, privim plânsul ca pe un semn de slăbiciune sau ca pe ceva rușinos, astfel că ne stăpânim lacrimile adesea, mai ales dacă ne aflăm în public. Ei bine, specialiștii demontează acest mit și spun că plânsul este chiar benefic pentru sănătatea noastră.
Georgiana Ioniță
O repriză bună de plâns, cea mai bună terapie. De fapt, unii psihologi chiar susțin că ne facem un mare deserviciu prin faptul că nu plângem în mod regulat.
„Plânsul activează organismul într-un mod sănătos”, spune Stephen Sideroff, Ph.D., psiholog clinic la UCLA și director al Institutului de etică Raoul Wallenberg. „Să lași garda jos, să devii vulnerabil și să plângi, este extrem de pozitiv și de sănătos. Același lucru se întâmplă și atunci când vezi un film care te emoționează și te face să plângi. Este un proces de deschidere a ta, către tine, ca o cheie a unui lacăt închis”, afirmă psihiatrul.
Japonezii plâng în grup
Japonezii cred atât de mult în beneficiile plânsului asupra sănătății încât, au dus această terapie la un nivel profesionist. În unele orașe din Japonia s-au înființat „cluburi de plâns” numite rui-katsu (adică, literalmente, „căutarea lacrimilor”), unde oamenii se întâlnesc pentru a se ajuta să plângă. Teoria lor este că plânsul eliberează stresul și emoțiile negative, astfel că încurajează această practică, pe cât de des posibil, fiind convinși că în acest fel vor ține la distanță problemele de sănătate.
Ultimele cercetări vin în sprijinul acestei teorii. Studiile făcute asupra mai multor tipuri de lacrimi relevă faptul că lacrimile emoționale conțin un nivel mai ridicat de hormoni ai stresului decât cele bazale (de umezire a ochilor) sau cele de reflex (care se formează atunci când vă intră ceva în ochi). Lacrimile emoționale conțin, de asemenea, o cantitate mare de mangan, un mineral care dacă se găseşte în cantitaţi prea mari în organism, poate provoca serioase probleme de sanatate si poate duce la chiar la anxietate sau depresie.
Stresul „contractă musculatura și crește tensiunea, așa că, atunci când plângeți, vă eliberați”, spune Sideroff. Mai mult, psihologul susține că plânsul activează sistemul nervos și restabilește echilibrul întregului organism.
De asemenea, doctorul Sideroff spune despre „cluburile de plâns” că sunt un mijloc bun de susținere pentru persoanele care au deficiențe în exprimarea emoțiilor, fie din motive culturale sau personale.
„Plânsul în grup validează cumva această practică pentru persoanele care văd plânsul ca pe ceva greșit și cărora le este greu să își elibereze emoțiile.
Judith Orloff profesor de psihiatrie clinica la UCLA și autor al cărții „Emotional Freedom” încurajează și el plânsul ca formă de eliberare a emoțiilor negative.
„Este minunat să poți plânge în fața altor persoane. Este o validare reciprocă. Dar nu-i sfătuiesc pe pacienții mei să plângă într-o întâlnire de afaceri sau la serviciu, unde această practică ar putea fi percepută ca slăbiciune”, spune profesorul. În schimb, Orloff își sfătuiește pacienții să găsească un loc în care să poată să plângă în intimitate, cum ar fi un birou gol sau chiar baia. În acest fel, aceștia se pot bucura de beneficiile plânsului, fără teama că ar putea fi judecați de cei din jur.
Beneficii ale plansului
Pe lângă faptul că ajută din punct de vedere emoţional, plânsul este benefic şi pentru organism. Atunci când plângem, lacrimile ajută la hidratarea ochilor şi au efect antibacterian asupra căilor nazale. Mai mult, odată cu lacrimile vărsate, organismul elimină şi anumite toxine acumulate din cauza stresului. Deşi pe moment suntem copleşiţi de o stare de tristeţe, în realitate, plânsul stimulează hormonii care aduc buna-dispoziţie şi înlătură starea de nervozitate şi pesimism. După o repriză de plâns, majoritatea persoanelor se simt euforici şi încrezători.
