Sari la conținut

Disruptorii endocrini ne îngrașă, ne înbolnăvesc și ne dau starea de oboseală. Cum îi putem evita?

Atunci când alimentele intră în contact cu anumite materiale plastice, aceste substanțe chimice pot lipi în masă și pot ajunge în corpul dumneavoastră.

Din păcate, chiar și materialele plastice considerate „sigure pentru alimente” sunt de fapt cunoscute perturbatoare endocrine.

Cele mai cunoscute materiale dăunătoare sunt Bisfenol-A (BPA) și ftalații, care au efecte teribile asupra funcției de reproducere și dezvoltare, inclusiv cancerul.

Din păcate, aceste produse se găsesc în orice, de la ambalarea alimentelor la biberoane și suzetă.

Organizația Mondială a Sănătății/ Programul Internațional pentru Securitate Chimică (2002) definește drept disruptor endocrin „o substanță exogenă sau un amestec de substanțe cu proprietatea de a perturba funcția sistemului endocrin, interferând cu producerea, eliberarea, transportul, metabolismul, legarea, activitatea sau eliminarea hormonilor naturali din corp, responsabili de balanța homeostatică și reglarea proceselor de creștere și dezvoltare normale, fapt ce poate induce efecte adverse asupra sănătății organismului uman și/sau animal, a 1-2 generații de animale sau unei întregi (sub)populații”.

O altă definiție propusă este cea de posibil disruptor endocrin, și anume: o substanță sau un amestec de substanțe cu capacitatea inerentă de a interacționa cu una sau multe componente ale sistemului endocrin, fără a genera în mod obligatoriu un efect advers.

Afecțiuni asociate cu expunerea la substanțele cu proprietăți de disruptori endocrini

Afectarea sistemului reproductiv/metabolismul – cancerul de prostată/sân/testicular/adenocarcinomul vaginal

– endometrioza/fibroame uterine

– disgenezie testiculară (criptohidia, hipospadias, oligospermia, cancerul testicular)

infertilitatea

diabetul/sindromul metabolic

– pubertatea precoce/tardivă/ întârzierea ciclurilor ovulatorii

– obezitatea

Afectarea sistemului imun/autoimunitatea – susceptibilitatea la infecții

– boli autoimune

Afectarea sistemului cardiopulmonar astmul

– boli cardiace/hipertensiune

– accident vascular cerebral

Afectarea sistemului nervos boala Alzheimer
– boala Parkinson
– ADHD/ dificultăți de învățare


Sursa: State of Science of Endocrine Disrupting Chemicals 2012

Surse și strategii pentru reducerea expunerii la principalii disruptorii endocrini

Surse mediu/dietă Strategii de reducere a expunerii
PCB
(bifenili
policlorurați)
Prezența variabilă în carnea bogată în grăsimi, produse lactate și peștele gras

Pulberi fine contaminate cu niveluri reduse de PCB ce pot adera pe suprafața fructelor și a vegetalelor

Apa de băut contaminată cu PCB proveniți din deversări sau de la pompe submersibile pentru instalația de apă, uzate, deteriorate

Dispozitive de iluminare fluorescente vechi/deteriorate sau care prezintă transformatoare sau balast ce conțin PCB

Deșeuri din construcții, materiale de construcții vechi sau deteriorate, inclusiv unele vopsele anticorozive ce au în compoziție PCB

Consumați pește potrivit recomandărilor pentru a asigura cerințele optime de nutrienți, limitând concomitent bioacumularea contaminanților: 2 porții pe săptămână, inclusiv o porție de pește gras bogat în acizi grași polinesaturați EPA și DHA (somon, sardine, macrou, hering sau păstrăv etc. proaspăt, congelat, afumat sau la conservă), variind speciile și sursa (pește sălbatic, de crescătorie, din surse locale).

Îndepărtați grăsimea vizibilă în ceea ce privește carnea și pielea în cazul peștelui. Optați pentru metode de gătire prin care grăsimea se scurge sau nu este prezentă în preparatul final.

Asigurați-vă în legătură cu integritatea instalației de alimentare cu apă, iar la nevoie înlocuiți pompa submersibilă și curățați bazinul.

Înlocuiți becurile vechi și cele deteriorate cu bulbi fluorescenți ce nu conțin PCB. Nu aruncați obiectele la împreună cu deșeurile menajere, ci optați pentru spațiile de reciclare special amenajate.

Se recomandă înlăturarea aparatelor casnice vechi, scoase din uz și a deșeurilor din construcții și demolări ce conțin PCB. Aruncarea acestora se va face obligatoriu în spații special amenajate.

Pesticide organo-
clorurate
Prezența variabilă în carnea bogată în grăsimi, produse lactate și peștele gras

Particule în suspensie și terenurile suspecte a fi contaminate cu PCB din cauza activităților industriale trecute sau istorice.

Îndepărtați grăsimea vizibilă în ceea ce privește carnea și pielea în cazul peștelui. Optați pentru metode de gătire prin care grăsimea se scurge sau nu este prezentă în preparatul final.

Curățați cu regularitate pardoselile și îndepărtați praful cu un material umed. Spălați-vă frecvent pe mâini, în special înainte de a lua masa și a prepara mâncarea. Spălați cu rigurozitate fructele și vegetalele înainte de a le consuma.

Poluanții
din
atmosferă
Contaminanții rezultați în urma arderii combustibililor în cadrul centralelor electrice, fabricilor, rafinăriilor, de către vehiculele motorizate etc.

Aparate electrocasnice pe gaz, vopseluri, solvenți, fum de țigară, produse de curățenie și alte soluții pentru igiena și întreținerea casei

Combustia materialelor organice, inclusiv particulele fine generate de șeminee, cuptoare pe lemn, grătare pe cărbuni și cele rezultate în urma arderii frunzelor

Consultați rapoartele de monitorizare a calității aerului de la nivel local și evitați activitățile în aer liber când gradul de poluare este cel mai ridicat; evitați activitățile zonele cu trafic intens; limitați emisiile mijloacelor de transport în comun încurajând mersul pe jos sau transportul cu bicicleta la școală sau serviciu. Plantați copaci.

Optați pentru aparate electrocasnice electrice (cuptor, plită, grătare electrice, de exemplu) și pentru vopsele cu conținut scăzut în compuși volatili; limitați utilizarea soluțiilor pentru curățare și întreținere a locuințelor.

Întrerupeți fumatul sau cel puțin evitați pe cât posibil zonele în care fumatul este permis.

Nu ardeți lemnul, frunzele și deșeurile.

BPA
(bisfenol A)
Mase plastice din policarbonat, inclusiv unele sticle din plastic și biberoane, compact-discuri (CD), echipamente pentru siguranță rezistente la impact și unele dispozitive medicale

Rășinile epoxidice ce tapetează produsele metalice, precum conservele de alimente, capacele metalice pentru sticle, țevile pentru instalația de apă.

Hârtia termică, inclusiv bonurile de cumpărături

Unele compozituri și adezive tisulare utilizate în stomatologie

Evitați recipientele din plastic cu simbolul #7 pe produs.

Nu încălziți la microunde recipientele pentru alimente, realizate din mase plactice cu policarbonat. Optați ori de câte ori este posibil pentru recipiente din sticlă, porțelan sau oțel inoxidabil, în special atunci când sunt folosite pentru alimente sau băuturi fierbinți.

Optați pentru biberoane și jucării pentru sugari ce menționează pe etichetă că nu conțin BPA.

Optați pentru consumul fructelor și legumelor congelate și consumați mai rar alimente din conservă; Preparați mesele de peste zi  acasă și utilizați preponderent ingrediente proaspete.

Limitați manipularea bonurilor de cumpărături și a hărtiei termice, respectiv spălați-vă riguros pe mâini după contactul cu acestea.

Consultați-vă cu medicul stomatolog cu privire la alternative pentru materialele stomatologice ce conțin BPA.

Ftalații Ambalajele din plastic pentru alimente și băuturi

Produsele pentru îngrijire personală, cum sunt parfumul, fixativul, deodorantul, lacul de unghii și majoritatea produselor ce conțin parfum în lista de ingrediente, inclusiv unele tipuri de șampon, odorizante de cameră/mașină/alte spații, detergenți de rufe etc.

Apa sau alimentele contaminate

Jucăriile din plastic; învelișul protector din plastic al firelor, cablurilor și al altor echipamente; perdelele de duș din plastic; produsele ce conțin PVC; pardoseli mochetate sau din vinil (PVC); unele dispozitive medicale, inclusiv catetere intravenoase, tuburi și unele medicamente de uz larg.

Optați ori de câte ori este posibil pentru recipiente din sticlă, porțelan sau oțel inoxidabil, în special atunci când sunt folosite pentru alimente sau băuturi fierbinți.

Consultați cu atenție etichetele produselor pentru îngrijire personală astfel încât să le evitați pe cele care conțin ftalați: dibutilftalat (DBP) în lacul de unghii, dimetilftalat (DMP) în fixativ, dietilftalat (DEP) utilizat ca solvent și fixativ la fabricarea parfumurilor, de exemplu. (4)

Optați pentru produsele cosmetice ce menționează pe etichetă că nu conțin ftalați sau parfumuri sintetice. O alternativă sunt produsele cu parfumuri provenite din uleiuri esențiale.

Evitați recipientele din plastic cu simbolurile #7  și #3 pe produs și jucăriile din plastic pentru copii.

Sursa: Disparities in Environmental Exposure to Endocrine Chemicals and Diabetes Risk in Vulnerable Populations

 

Tănasă Sabina

Sabina Tanasa, este redactor la www.doctorulzilei.ro din anul 2020, a fost colaborator la despreSpa.ro, owner and founder la MobileWish.ro și la Ulei Cocos Romania - VivaCoco. Este licentiata a Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași si ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel