Depresia, o consecință a faptului că ai fost IGNORAT în copilărie! Adultul de mai târziu este oglinda bebelușului ignorat sau iubit

Depresia, o consecință a faptului că ai fost IGNORAT în copilărie! Adultul de mai târziu este oglinda bebelușului ignorat sau iubit
Depresia, o consecință a faptului că ai fost IGNORAT în copilărie! Adultul de mai târziu este oglinda bebelușului ignorat sau iubit

Nu IGNORAȚI niciodată plânsul bebelușilor! Consecințele sunt GRAVE

Copilăria este vitală pentru om și toate amprentele copilăriei se vor regăsi în comportamentul și caracterul unei persoane. Trebuie să avem o mare responsabilitate cum ne creștem și tratăm copiii, pentru a fi siguri că vor fi adulți empatici și sănătoși. Un studiu vorbește despre importanța felului în care gestionăm plânsul bebelușului și cât de gravă este ignorarea lui!

Dacă ignorați plânsul bebelușului dv., așteptați-vă la consecințe serioase. Copiii pot fi serios afectați negativ de această atitudine și vor exista repercusiuni în dezvoltarea lor și în ceea ce privește respectul lor de sine.

Bebelușul, în primele luni de viață, este supus unui stres intens, care le poate afecta sistemul de neurotransmițători ai creierului și funcțiile cerebrale. Este ceva ce se întâmplă și în creierul adulților care suferă de depresie și anxietate.

Dacă nu vă alintați bebelușul imediat ce începe să plângă și îl lăsați singur, adrenalina din corp crește semnificativ, iar mai târziu lucrul acesta se va manifesta printr-un comportament impulsiv și chiar violent.

Mai mult, crește și nivelul cortizolului, hormonul stresului, iar dezvoltarea țesutului nervos al creierului va fi inhibată. Prin simplu fapt că le este ignorat plânsul, sunt afectate creșterea și dezvoltarea sistemului imunitar, expunându-i  mai mult unui număr considerabil de boli grave.

Un studiu arată că bebelușii care au fost ignorați atunci când plângeau nu și-au dezvoltat capacități intelectuale și sociale sănătoase, au dificultăți în stăpânirea emoțiilor.

Când bebelușul nu este lângă mama sa, înăuntrul său au loc schimbări hormonale, iar senzorii de durere se activează. Chiar și o separare de 3 ore poate determina schimbări epigenetice, care vor duce la stres și la probleme de memorie în viața adultă!

Bebelușul nu știe să comunice altfel decât prin plâns și râs, iar ei plâng mult, din numeroase motive, inclusiv de foame sau dacă îi doare ceva. Chiar și din cauza unui mic disconfort sau, pur și simplu, fiindcă își doresc un contact fizic.

La fel ca în cazul zâmbetului, și plânsul trebuie să primească o reacție bândă și pozitivă, copilul are nevoie să își simtă acceptate sentimentele. Dacă îi ignori plânsul, îi transmiți că furia și tristețea nu sunt acceptate, iar asta fie le suprimă emoțiile sau îi debusolează și mai mult.

Plânsul unui bebeluș se va calma punându-l la sân și ajutându-l să își potolească foamea sau recreându-i sunetele familiare pe care le auzea în uter. Copilul trebuie să aibă o rutină a somnului și să trăiască într-un mediu calm și pozitiv.

De asemenea, contactul fizic este extrem de benefic, atunci când simte pielea adultului pe pielea sa, se eliberează oxitocina, hormonul fericirii și atașamentului.

Uterul mamei este un spațiu în continuă mișcare, un loc ce îi aduce pace și seninătate bebelușului, de aceea anumite mișcări și sunete îl calmează atunci când a venit deja pe lume.

348 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook