Aportul energetic la o masă tradiţională de Paşte poate ajunge până la 4.000–5.000 kcal. De regulă, după Paşte, “câştigul” ponderal este de 1-3 kg. Şi cel mai consumat aliment în această perioadă, oul este un adevărat complex energetic natural care trebuie consumat totuşi cu măsură.
Medicii spun că nu trebuie să ne facem griji în privinţa consumului de ouă, acest aliment având un conţinut bogat de nutrienţi vitali pentru buna funcţionare a organismului. De pildă, gălbenuşul conţine peste 20 de vitamine şi minerale, iar 40% din acesta este proteină. După perioada de restricţie din timpul postului, aceste produse aduc un aport de aminoacizi esenţiali şi pot fi consumate la micul dejun sau drept gustare, cu un muştar care nu conţine zahăr.
Un studiu publicat în revista British Medical Journal relevă faptul că oul conţine foarte mulţi antioxidanţi ce reduc riscul de cancer şi împiedică apariţia bolilor de inimă. Însă multe persoane se tem de riscul creşterii colesterolului mai ales din cauza consumului de gălbenuş de ou.
Din analiza unui ou de mărime medie – 60 g, rezultă 33,4 g albuş şi 16,6 g gălbenuş, care au următoarea compoziţie: energie – 75 kcal, apă – 37,7 ml, proteine – 6,25 g, lipide – 5,01 g, carbohidrați – 0,61.
Specialiştii sugerează consumul de până la 7 ouă pe săptămână, care poate oferi protecție cardiovasculară. În schimb, persoanele cu diabet ar trebui să limiteze consumul zilnic de colesterol la maximum 200 mg/zi.
Precauţii speciale sunt recomandate persoanelor cu afecţiuni digestive, metabolice sau cardiace, care trebuie să respecte regimul igieno-dietetic (fără dulciuri, grăsimi şi sare) şi medicamentos.
Apa proaspătă şi fructele trebuie consumate între mesele bazate pe carne şi ouă pentru a uşura digestia şi absorbţia nutrienţilor.
De altfel, după mesele copioase de sărbători, recuperarea ulterioară se poate face printr-o dietă ușoară, bogată în fructe, legume proaspete și multă apă, precum și plimbări în aer liber.
