Din cuprinsul articolului
După pandemia de COVID-19, care a crescut sensibil mortalitatea în România, cancerul începe să aibă un impact tot mai mare în mortalitatea generală, arată ultimele date oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS).
Astfel, în primele șapte luni din acest an, bolile aparatului circulator (categorie care include bolile cardiovasculare) au provocat 77.997 de decese, adică 54,5% din numărul total de decese (143.141). De altfel, bolile cardiovasculare reprezintă de mult timp principala cauză de mortalitate în România, cu o pondere care se menține peste 50% din mortalitatea generală.
A doua cauză majoră de mortalitate în țara noastră este cancerul, cu 26.666 decese provocate în perioada ianuarie-iulie 2023, adică 18,6% din total. Pe locul al treilea se află bolile aparatului respirator, cu 13.183 decese în aceeași perioadă, adică 9,2% din numărul total. Împreună, aceste trei categorii de afecțiuni au provocat 82,3% din numărul total de decese înregistrate în România în primele 7 luni din acest an.
Zeci de mii de decese provocate de bolile oncologice
Totuși, față de aceeași perioadă din 2022, impactul celor trei mari categorii de afecțiuni asupra mortalității generale s-a modificat sensibil. Astfel, cancerul a provocat, în perioada ianuarie-iulie 2022, 26.309 de decese, adică 15,8% din numărul total de decese din România din perioada respectivă (166.291).
În acest an, numărul de decese din cauza cancerului a crescut și în număr absolut, în ciuda unei mortalități generale în scădere, iar ponderea crescut cu aproape 3 puncte procentuale.
În schimb, bolile aparatului respirator, care au provocat 20.012 de decese în primele 7 luni din 2022 (12% din numărul total), are un impact în scădere la nivelul mortalității generale din România. Și bolile aparatului circulator sunt într-o tendință de scădere a ponderii în mortalitatea generală – de la 55,6% din mortalitatea totală în ianuarie-iulie 2022 până la 54,5% în aceeași perioadă din 2023, potrivit sursei citate de 360medical.ro.
Alte categorii de afecțiuni generează mult mai puține decese. Astfel, bolile aparatului digestiv au cauzat 8.391 decese în primele 7 luni din acest an (5,9% din numărul total de decese), bolile infecțioase și parazitare – 3.089 de decese (2,15%), iar bolile aparatului genito-urinar – 2.387 de decese (1,7%).
Supramortalitate în perioada pandemiei de COVID-19
În perioada pandemiei de Covid-19 (2020-2021), bolile aparatului respirator (categorie în care este inclusă și Covid-19, boala provocată de infecția cu virusul SARS-CoV-2) au devenit a doua cauză de deces în România, cu o pondere de peste 15%. După estomparea efectelor pandemiei, această categorie de afecțiuni a revenit la ponderea obișnuită în mortalitatea generală din țara noastră.
România a înregistrat o supramortalitate importantă în perioada pandemiei de COVID-19, în special în 2020 și 2021, când s-au înregistrat peste 100.000 de decese suplimentare față de media anilor dinaintea pandemiei de coronavirus.
