Din cuprinsul articolului
Micșorarea creierului. Chiar și consumul de alcool moderat este asociat cu daune aduse creierului, indică un nou studiu. Cercetătorii au analizat date de la peste 36.000 de adulți care au descoperit o legătură între consumul de alcool și reducerea volumului creierului, care începe la un nivel mediu de consum de mai puțin de o unitate de alcool pe zi, echivalentul a aproximativ o jumătate de bere, și crește cu fiecare băutură suplimentară.
Cercetarea, care a folosit un set de date de la 36.000 de adulți, a arătat că trecerea de la unu, la două pahare de alcool pe zi a fost legată de schimbări în creier, echivalente cu îmbătrânirea cu doi ani. Persoanele care beau foarte mult prezintă modificări ale structurii și dimensiunii creierului care sunt asociate cu deficiențe cognitive.
Potrivit unui nou studiu, consumul de alcool, chiar și la niveluri pe care majoritatea le-ar considera modeste – câteva beri sau pahare de vin pe săptămână – poate avea, de asemenea, riscuri pentru creier. O analiză a datelor provenite de la peste 36.000 de adulți, condusă de o echipă de la Universitatea din Pennsylvania, a constatat că un consum de alcool ușor spre moderat a fost asociat cu reduceri ale volumului general al creierului, potrivit ScienceDaily.
Care sunt limitele sigure în ceea ce privește consumul de alcool?
Legătura a devenit mai puternică cu cât nivelul consumului de alcool era mai mare, au arătat cercetătorii. De exemplu, la persoanele în vârstă de 50 de ani, pe măsură ce consumul mediu de alcool în rândul indivizilor crește de la o unitate de alcool (aproximativ o jumătate de bere) pe zi, la două unități (o halbă de bere sau un pahar de vin), se asociază schimbări în creier echivalente cu îmbătrânirea cu doi ani. Trecerea de la două la trei unități de alcool la aceeași vârstă a fost echivalentă cu îmbătrânirea cu trei ani și jumătate. Echipa și-a prezentat concluziile în revista Nature Communications.
„Faptul că avem un eșantion atât de mare ne permite să găsim modele subtile, chiar și între consumul unei jumătăți de bere și cel al unei beri pe zi”, spune Gideon Nave, autor al studiului.
„Aceste constatări contrastează cu orientările științifice privind limitele sigure de consum de alcool”, spune Kranzler, cercetător în cadrul lucrării.
Numeroase cercetări au examinat legătura dintre consumul de alcool și sănătatea creierului. În timp ce există dovezi solide că un consum excesiv de alcool provoacă modificări în structura creierului, inclusiv reduceri puternice ale materiei cenușii și albe din întregul creier, alte studii au sugerat că un nivel moderat de consum de alcool ar putea să nu aibă niciun impact sau chiar că un consum ușor de alcool ar putea fi benefic pentru creierul adulților în vârstă.
„Se înrăutățește cu cât bem mai mult”
Pentru a obține o înțelegere a posibilelor conexiuni dintre consumul de alcool și creier, echipa a controlat vârsta, înălțimea, sexul, statutul de fumător, statutul socio-economic, ascendența genetică și județul de reședință. De asemenea, au corectat datele privind volumul creierului în funcție de dimensiunea generală a capului.
Participanții voluntari au răspuns la întrebări în cadrul unui sondaj cu privire la nivelul lor de consum de alcool, de la abținerea completă la o medie de patru sau mai multe unități de alcool pe zi. Când cercetătorii au grupat participanții în funcție de nivelurile medii de consum, a apărut un model mic.
Trecerea de la zero la o unitate de alcool nu a făcut o mare diferență în ceea ce privește volumul creierului, dar trecerea de la una la două sau de la două la trei unități pe zi, a fost asociată cu reduceri atât în materia cenușie, cât și în cea albă.
„Nu este liniar”, spune Daviet. „Se înrăutățește cu cât bei mai mult”. În plus, volumul mai mic al creierului nu a fost localizat într-o singură regiune a creierului, au constatat cercetătorii.
Cât de mult ne îmbătrânește creierul consumul de acool?
Pentru a înțelege impactul consumului, cercetătorii au comparat reducerile dimensiunii creierului legate de alcool, cu cele care apar odată cu îmbătrânirea. Pe baza modelării lor, fiecare unitate suplimentară de alcool consumată pe zi s-a reflectat într-un efect mai mare de îmbătrânire a creierului. În timp ce trecerea de la zero la o medie zilnică de o unitate de alcool a fost asociată cu echivalentul unei jumătăți de an de îmbătrânire, diferența dintre zero și patru băuturi a reprezentat mai mult de 10 ani de îmbătrânire.
„Acest studiu a analizat consumul mediu, dar suntem curioși dacă a bea o bere pe zi este mai bine decât a nu bea niciuna în timpul săptămânii și apoi șapte în weekend”, spune Nave.
„În plus, am putea fi capabili să analizăm aceste efecte de-a lungul timpului și, împreună cu genetica, să deslușim relațiile cauzale”, spune Nave.
Astfel, deși cercetătorii subliniază că studiul lor a analizat doar corelațiile, ei spun că descoperirile ar putea determina consumatorii de alcool să reconsidere cât de mult beau.
