Din cuprinsul articolului
”De ce mă îngraș repede?” Persoanele care nu slăbesc dacă țin dietă sau se îngrașă nejustificat sunt suspecte de câteva afecțiuni care se pot manifesta astfel.
Tot ce e posibil să aveți o tiroidă disfuncțională, ovare polichistice, diabet și chiar depresie.
Specialiştii clasifică obezitatea în două categorii: obezitate de tip I (asociată consumului alimentar excesiv şi sedentarismului) şi cea de tip II, provocată de diverse afecţiuni. Cei care suferă „de glandă”, aşa cum se spune în popor, sunt cei mai predispuşi la îngrăşare. Cu ajutorul specialiştilor, am întocmit un top al celor mai frecvente boli care îngraşă.
Sindromul ovarelor polichistice
În cazul bolii polichistice, ovarele sunt acoperite cu o capsulă fibroasă, pe care foliculul ovarian nu reuşeşte să o rupă. Primul simptom este absenţa menstruaţiei-mai puţin de cinci cicluri mestruale pe an. Aproximativ jumătate din femeile care suferă de această boală au probleme cu greutatea, acneea şi pilozitatea excesivă. Tratamentul este de tip hormonal.
Hipotiroidism
Hipotiroidismul (tiroida „leneşă”) apare când glanda nu produce suficienţi hormoni, care să controleze consumul de energie. Afectează mai ales femeile de peste 45 de ani. Printre simptome se numără: creşterea nejustificată în greutate, oboseala, constipaţia, intoleranţă la frig, menstruaţii abundente sau subţierea firului de păr.
„Glanda tiroidă este responsabilă de metabolismul glucidelor, lipidelor şi proteinelor. Chiar dacă mănânci puţin, rata metabolismului bazal este scăzută, arderile sunt lente şi grăsimile se depun mai uşor. Şi disfuncţiile minore, care nu sunt depistate la control, pot avea efect de îngrăşare, mai ales în contextul sedentarismului”, atrage atenţia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie. Hipotiroidismul se tratează cu medicamente de substituţie hormonală.
Diabet zaharat de tip II
Multe persoane care suferă de diabet zaharat de tip II se străduiesc să-şi controleze greutatea, însă majoritatea tratamentelor pentru echilibrarea glicemiei predispun la îngrăşare. Acestea stimulează corpul să producă mai multă insulină, pentru a reduce nivelul de zahăr din sânge, însă uneori nivelul acestuia scade atât de mult încât apare o senzaţie de foame intensă. Insulina duce la îngrăşare şi pentru că stimulează celulele să preia mai multă glucoză, care se acumulează ca ţesut adipos în loc să rămână în sânge.
Depresie
Depresia provoacă o creştere a nivelului de cortizol, hormonul stresului, cu rol în reglarea metabolismului. „Trebuie să tratăm depresia din timp, pentru că astfel se poate reduce nivelul de cortizol, care duce la obezitate”, subliniază dr. Elizabeth Susman, de la Universitatea Penn State, autorul unui studiu pe acestă temă.
Sindromul Cushing
Boala apare când organismul este expus la o cantitate exagerată de cortizol. Creşterea în greutate este cel mai frecvent simptom. Printre cauze se numără tratamentul îndelungat cu corticosteroizi (pentru astm bronşic, boli reumatice sau alte boli inflamatorii) sau existenţa tumorilor glandei hipofize.
Ce analize să faci dacă nu reușești să slăbești prin nicio metodă
Dacă încercați să slăbiți și nu reușiți să obțineți rezultatele dorite, este important să discutați cu medicul dumneavoastră sau cu un specialist în sănătate pentru a identifica posibilele cauze și pentru a obține sfaturi personalizate. În funcție de circumstanțele dumneavoastră individuale, medicul ar putea recomanda sau solicita următoarele analize sau evaluări:
- Analize de sânge: Acestea pot include teste pentru nivelul glucozei din sânge (glicemie), nivelul de insulină, hormonii tiroidieni (TSH, T3, T4) și alte markeri ai sănătății metabolice.
- Evaluarea hormonală: Uneori, dezechilibrele hormonale pot influența procesul de pierdere în greutate. Analizele hormonale pot ajuta la depistarea problemelor legate de glanda tiroidă, glandele suprarenale sau hormonii sexuali.
- Analize ale funcției tiroidiene: Acestea pot include teste pentru nivelul hormonilor tiroidieni (T3, T4) și pentru hormonul stimulator tiroidian (TSH) pentru a evalua funcția tiroidiană.
- Analize ale nivelului de colesterol și trigliceride: Aceste teste pot ajuta la evaluarea riscului cardiovascular și la identificarea factorilor care pot afecta pierderea în greutate.
- Teste de sensibilitate la insulină: Acestea pot oferi informații despre modul în care corpul dumneavoastră gestionează glucoza și poate ajuta la identificarea rezistenței la insulină.
- Evaluarea stării nutriționale: Un nutriționist sau dietetician poate evalua dieta dumneavoastră și poate sugera ajustări pentru a vă asigura că obțineți toți nutrienții necesari.
- Evaluarea nivelului de activitate fizică: Un specialist în sănătate sau antrenor personal poate ajuta să evaluați nivelul de activitate fizică și să sugerați modalități de a vă îmbunătăți programul de exerciții.
- Evaluarea stresului și somnului: Stresul excesiv și tulburările de somn pot afecta procesul de pierdere în greutate. Evaluarea acestor factori poate ajuta la identificarea surselor de stres și la dezvoltarea unui plan pentru gestionarea lor.
- Evaluarea medicamentelor: Anumite medicamente pot influența greutatea sau procesul metabolic. Medicul poate revizui lista de medicamente pe care le luați și poate discuta despre potențialele efecte asupra pierderii în greutate.
